Cine trage in ICR si in presedintele ei? (Opinii)

Episodul legat de emiterea ordonantei de urgenta care modifica patronajul Institutului Cultural Roman ne poate da idee despre maniera totalitara in care intentioneaza sa procedeze noul Executiv in ceea ce priveste actul de guvernare, mai ales atunci cand se va simti emancipat de amenintarea unei opozitii viabile si de cenzura unei opinii publice vigilente.

Atitudinea antiintelectuala este unul dintre vectorii de baza a unei asemenea ofensive previzibile. Sa ne amintim ce scandau masele anesteziate si fanatizate in perioada de elan fesenist, in vremea de aur a mineriadelor si a domnilor si doamnelor de la IMGB si APACA.

Printre sloganele pline de fervoare era si celebrul: "Jos intelectualii!", inspirat probabil din repertoriul camasilor brune. Dupa cum criteriile cele mai importante care directionau batele minerilor erau eventualele barbi si ochelari de vedere care atestau, nu-i asa, apartenenta la odioasa categorie.

De altfel, intelectualii nu au fost prea bine vazuti de mai toate regimurile cu tendinte autoritare, pentru simplul motiv ca acestia vor prea multe, sunt prea curiosi si cartitori si refuza adesea sa inghita pe nemestecate tot ceea ce li se serveste.

Nu-i vorba, nici ei n-au fost intotdeauna echidistanti si principiali in judecatile lor. Au manifestat apropieri, uneori afilieri la anumite linii politice sau personaje reprezentand unele orientari. Au fost intelectuali de-ai lui Iliescu sau de-ai lui Basescu.

Si vorbim aici de intelectuali de-adevaratelea, nu de simbriasi ai propagandei unui partid sau ai altuia. Intelectuali sedusi de "socialismul cu fata umana" propagat de cel dintai sau de retorica reformista a celui de al doilea.

In cele din urma insa mai toti si-au nuantat atitudinile, formuland necesarele rezerve si chiar critici la adresa acelora pe care dintru inceput i-au apreciat in chip poate excesiv. Acesta este cazul si cu unii dintre cei care erau considerati a fi "ai lui Basescu", intelectuali precum, sa zicem: A. Plesu, M. Cartarescu, H. R. Patapievici.

Dar atat a fost probabil considerat insuficient pentru noul regim, care vrea revansa, supunere totala si inlocuirea celor care au votat odinioara cu actualii lor adversari politici. Ei vor "sange".

ICR a fost una dintre initiativele salutare ale regimului Ion Iliescu, indiferent de intentiile care au stat la baza infiintarii sale. Modelul a fost cel al Fundatiilor Regale, iar patronajul oarecum similar. A fost pus sub tutela formala a persoanei reprezentand cea mai mare demnitate in stat, tocmai in ideea de a fi ferit de ingerinte politice grosolane si pentru a se dedica scopului propus, adica promovarea culturii romanesti in lume.

Si acest lucru s-a intamplat si in timpul lui Augustin Buzura si in cel al lui Horia Roman Patapievici. Si nici Ion Iliescu, nici Traian Basescu n-au abuzat defel de statutul lor onorific, asa cum le sta bine unor lideri cu o oarecare viziune.

Fata de cele de mai sus, initiativa Executivului de a trece ICR sub autoritatea Senatului si inca printr-o ordonanta de urgenta este un gest cu totul inoportun si abuziv. Cica pentru depolitizarea si eficientizarea sa! De unde depolitizare? Care sunt argumentele ca H.R.P. sau altii se dedicau propagandei pro-Basescu sau pro-PDL?

Cine a stabilit ca ICR era neeficient, atunci cand majoritatea marturiilor atestau contrariul? Cine este interesat sa traga in ICR si in actualul sau presedinte?

Sensul si amploarea reactiei contra acestei nefericite masuri demonstreaza gravitatea erorii. Pentru ca nu pot fi in eroare mai multe sute, poate mii de intelectuali in evaluarea celor intamplate. Acestia nu pot fi "ai lui Basescu" oricat ar racni tonomatele puse in serviciul unor scopuri impure. Chiar nu sunt si ar fi imposibil sa fie.

Protestul lor este un manifest pentru libertatea actului cultural si impotriva subordonarii sale unor comandamente politice si propagandistice. Pentru ca fenomenul cultural sa fie cat mai putin infestat de germenii si miasmele care acompaniaza in genere politica autohtona in exercitiu.

Altminteri, din concesie in concesie, ne intoarcem la timpurile de "aur" ale unui trecut de care speram ca am scapat definitiv.

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...