M-am intrebat din cand in cand, in saptamanile acestea, de ce oare USL si-a inceput tocmai cu ICR atacurile cu care a speriat o lume intreaga. Sa fi fost dorinta de a-l provoca pe presedinte? Sa fi fost ura absurda pentru H.-R. Patapievici ori presiunile celor care sperau (si spera) sa-l inlocuiasca? Posibil. Pe de alta parte, intalnirea cu un parlamentar pesedist de rang inalt - intalnire prilejuita de o emisiune TV - mi-a sugerat insa si o alta perspectiva, absolut naucitoare.
Omul considera la modul cel mai serios - si, cum se va vedea, nu pare a fi deloc un izolat - ca ICR este centrul nervos al unei largi retele de simbriasi care actioneaza la ordin si care influenteaza opinia publica si pe cea a politicienilor din diferite tari europene, scrie Revista 22.
Astfel, daca ziarele europene scriu critic despre evenimentele recente de la noi, adevaratii responsabili sunt fostii bursieri ai ICR sau altii asociati cumva cu aceasta institutie prin programele sale. La obiectia mea ca, in afara jurnalistului de la El Pais, nu stiu sa existe astfel de oameni in presa internationala si ca, oricum, publicatii foarte serioase precum The Economist, Die Welt, Frankfurter Allgemeine, Le Figaro, El Pais etc. n-ar avea cum sa-si extraga informatiile numai dintr-o unica sursa, fie aceea si ICR, raspunsul a sosit prompt: "noi stim". Care "noi"?
Citeste mai mult despre Reteaua in Revista 22.