Alegerea unui presedinte pro-rus in Bulgaria s-ar putea sa nu fie chiar o anomalie, ci Bulgaria sa se alature astfel altor actori europeni care spun ca razboiul cu Rusia nu merita, afirma analistul de politica externa Dan Dungaciu, care anticipeaza ca in regiunea in care ne aflam "va fi o batalie strategica fara precedent".
Intr-un interviu acordat Ziare.com, directorul ISPRI si presedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN) spune ca Romania trebuie sa fie preocupata de mai multe axe care s-au format in vecinatate - Budapesta-Chisinau-Moscova, Sofia-Moscova sau Varsovia-Budapesta - si de "punctul nodal" pe care se va construi de acum inainte relatia SUA-Federatia Rusa.
In ceea ce priveste alegerea lui Donald Trump ca presedinte al SUA, Dan Dungaciu afirma Romania trebuie sa se miste rapid pe trei directii: strategic, economic si politic. "Investitia americana este, strategic vorbind, mai importanta chiar decat scutul de la Deveselu", subliniaza Dan Dungaciu in interviul acordat Ziare.com.
Nu doar cetatenii R.Moldova, ci si cei ai Bulgariei si-au ales duminica un presedinte pro-rus, iar daca ne uitam pe harta, Romania pare sa fie inconjurata aproape in totalitate de state "rosii". Cum s-a ajuns aici?
Chestiunea bulgara trebuie pusa intr-un ansamblu mai amplu de dezvoltari si evolutii regionale. Hartile care indica o Romanie care are o alta culoare decat vecinii sunt relevante, dar ceea ce trebuie sa intelegem este ca se va crea un lant de interese, o retea de interese geo-strategice care vor pune presiune si la nivel european, si la nivelul Aliantei nord-atlantice.
Spre deosebire de Romania, Bulgaria a fost intotdeauna un stat in care trebuia sa asteptam alegerile ca sa vedem orientarea geo-strategica a Sofiei. Bulgaria nu a avut consistenta strategica pe care, cu toate defectele politicienilor de la Bucuresti, Romania a avut-o si o are. In Romania nu trebuia sa astepti alegeri, pentru ca in Romania exista o uniformitate. Bulgaria nu a facut decat sa confirme acest balans geo-politic specific, iar viitorul presedinte, generalul Rumen Radev, este expresia acestui balans.
De data aceasta, balansul s-a dus mai spre Est si a adus la putere un presedinte care isi permite sa spuna despre Crimeea ca este teritoriu rusesc, impotriva declaratiilor oficiale euro-atlantice.
Bulgaria s-a pozitionat in relatia cu Rusia, un lucru care trebuie sa ne preocupe. In al doilea rand, sa ne uitam ca aceasta pozitionare nu este neaparat in opozitie cu anumite tendinte din spatiul european. Bulgaria nu este chiar o anomalie. Sa nu uitam ca Ungaria si premierul Orban s-au pozitionat deloc contondent la adresa Federatiei Ruse. Deci, din acest punct de vedere, Bulgaria s-ar putea sa intre in siajul unor forte europene care merg pe o atitudine fata de Federatia Rusa mai putin dura decat pana acum.
Asa ca ceea ce noua ni se pare acum, ca Bulgaria iese din serie, s-ar putea sa nu fie chiar asa. S-ar putea ca Bulgaria sa se alature astfel unei tendinte din spatiul european care sa devina tot mai explicita. Marea provocare pentru Romania nu este exceptia numita Bulgaria, ci ca ea sa nu devina regula europeana. Acest lucru trebuie sa il urmarim si mai trebuie sa urmarim acum anumite axe care incep sa se configureze.
Axa Budapesta-Moscova are acum o noua componenta - vechea axa Budapesta-Chisinau-Moscova, care va pune probleme mari Romaniei.
Apoi, axa Varsovia-Budapesta trebuie sa ne preocupe. Faptul ca pe stadionul national al Romaniei s-a strigat "Ungaria, Ungaria!" de catre suporterii polonezi nu e intamplator, din pacate. Este evident ca Polonia va avea o relatie cu Ungaria (facand abstractie de chestiunea rusa) mult mai puternica decat Romania va avea vreodata cu Varsovia sau cu Budapesta.
Axa Sofia-Moscova va fi una care ne va da batai de cap.
Si daca vom vedea si un tip de axa Budapesta-Sofia, care deocamdata nu are datele sa fie configurata, atunci sigur ca Romania va avea si mai multe probleme decat are.
Vom vedea cum vor incerca anumiti actori sa isi apropie Chisinaul si sa il utilizeze, inclusiv impotriva unor interese romanesti sau inclusiv impotriva Romaniei, transmitand mesaje impotriva noastra care vor veni de la Chisinau, nu de la adevaratul emitent.
Dar este clar ca va fi o batalie strategica fara precedent in aceasta regiune.
O batalie intre cine si cine?
Important nu este neaparat "intre cine si cine", ci ponderile care vor exista.
In acest moment avem o relatie Moscova-Washington neasezata. Pe niciun dosar cele doua parti nu se inteleg.
Eu cred ca Rusia va deveni pentru Donald Trump o problema stringenta, pentru ca s-a intamplat ceea ce Mitt Romney spunea la un moment dat: Federatia Rusa va deveni principalul inamic al SUA.
Chestiunea nu tine de fond, daca e asa sau nu, ci tine si de perceptie. Faptul ca a existat o implicare a Federatiei Ruse in alegerile din SUA a fost intr-un fel confirmat de serviciile de specialitate americane. Faptul ca s-a facut referire la Donald Trump ca fiind un instrument al lui Vladimir Putin in politica americana este iarasi un lucru grav.
Eu nu spun ca e adevarat, am convingerea ca nu e, dar Donald Trump va trebui sa regleze aceasta chestiune, sa arate publicului intern si extern ca el nu poate fi manipulat de Federatia Rusa. Deci, in relatia cu Vladimir Putin, Donald Trump va trebui sa aiba o pozitie clara si va trebui sa o faca urgent, pentru a inlatura suspiciunile.
Apoi, SUA si Rusia trebuie sa gaseasca acel punct fix, conform principiului lui Arhimede: "Dati-mi un punct de sprijin si va rastorn Pamantul", punct fix de la care celelalte dosare se vor alinia. Daca va exista o intelegere ruso-americana in Siria, evident ca vom vedea replicile acestei intelegeri inclusiv pe dosarul ucreainean. Deci, daca vom vedea o lupta comuna America-Rusia impotriva terorismului pornind din Siria, este evident ca va trebui sa ne asteptam la repercusiuni in Ucraina si poate presiuni pentru Porosenko sa implementeze odata si odata memorandumul de la Minsk. Totul va fi legat, depinde care va fi si cand se va obtine acel punct nodal.
In functie de asta, va veni si atitudinea Uniunii Europene fata de Federatia Rusa. Este clar ca in momentul acesta exista actori in UE care vor sa ridice sanctiunile impotriva Federatiei Ruse, vor sa reia relatiile comerciale cu ea si care spun ca razboiul cu Rusia nu merita, costurile sunt prea mari si rezultatele incomparabil de mici in raport cu pierderile.
Exista aceasta tendinta in spatiul european, tendinta la care, incet, incet, se raliaza tot mai multe forte. Revenind la intrebarea anterioara, prin votul prezidential de duminica, Bulgaria se plaseaza in acea tendinta care vrea ca Rusia sa nu mai fie inamicul nr. 1 si relatia sa fie discutata si economic, si politic.
E vorba, deci, despre ponderi si, in aceasta atmosfera, este clar ca Federatia Rusa va incerca sa recastige anumite zone de influenta, adica sa fie sigura ca frontiera NATO nu se va duce mai inspre ea, ca frontul occidental nu inainteaza spre Moscova. Asta va fi batalia.
Sunt comentatori care spun ca Rusia a castigat deja in fata Americii fara sa foloseasca forta militara, ci prin alegerea democratica a unor presedinti care ii sunt favorabili. E corecta aceasta interpretare?
Nu. Asta vine de la perceptia complet eronata ca aceasta zona tampon e la fel de importanta pentru America cum este pentru Rusia. Este o viziune strict ruseasca, chiar daca cei care o promoveaza nu inteleg asta.
Pentru Rusia, Republica Moldova, Ucraina, Georgia si toate celelalte 6 state din Parteneriatul Estic sunt mult mai importante pentru viziunea strategica decat sunt pentru America. America nu va consuma atata energie pentru aceste state, precum va consuma Federatia Rusa.
America niciodata nu a dat cu adevarat o batalie pentru aceste teritorii, pentru ca, daca voia sa dea, atunci ar fi dat-o la cel mai inalt nivel si ar fi castigat-o. Or, daca va aduceti aminte, gestiunea acestei zone a fost data de Casa Alba pe mainile unui adjunct de secretar de Stat. Deci nu a fost un interes major al Americii pentru aceasta regiune, din pacate pentru noi. Este un razboi minor pentru America, dar major pentru Rusia, care a marcat niste puncte.
Viziunea e gresita si e important sa avem o viziune corecta daca vrem sa intelegem care ar trebui sa fie pozitia Romaniei.
Si ce trebuie sa faca Romania cat mai repede, avand in vedere contextul international si tendintele despre care vorbeati?
Romania va trebui sa gandeasca in primul rand relatia cu SUA. Din pacate, in timpul campaniei prezidentiale, Romania a dat senzatia ca "toate ouale sunt puse intr-un singur cos", un lucru, dupa parerea mea, inadmisibil. Sa transmiti mesaje publice, nu neaparat oficiale, dar oficioase, numai in directia lui Hillary Clinton, avand convingerea ferma ca nu se poate sa castige Donald Trump, atacandu-l chiar pe Donald Trump, netinand seama de fortele sociologice care sunt in spatele lui, mi s-a parut o atitudine neinteleapta.
Continuarea acelorasi atacuri chiar si dupa alegerea lui Donald Trump ca presedinte mi se pare o greseala profunda. Din pacate, Romania nu a jucat bine episodul de la Washington.
Ce putem face acum? Eu cred ca oficialii romani ar fi trebuit inca de ieri sa isi cumpere bilete si sa plece la Washington, ca sa explice celor din staff-ul lui Donald Trump cat de importanta este Romania in regiune. E un lucru fundamental pe dimensiunea strategico-militara ceea ce avem deja in curs pe directia parteneriatului strategic.
Pe dimensiunea economica, din pacate, nu stam foarte bine, pentru ca nu am reusit sa atragem investitiile americane de care Romania ar fi avut nevoie. Cantitatea de bani americani in Romania are o dimensiune strategica. Niciodata Federatia Rusa nu va ataca un stat in care exista bani multi americani, pentru ca stie ca America va riposta cand e vorba de banii ei, asa cum niciun stat din lume nu riposteaza.
Investitia americana este, strategic vorbind, mai importanta chiar decat scutul de la Deveselu.
Si mai prost stam pe dimensiunea politica, in ceea ce priveste capacitatea Romaniei de a furniza informatii si de a fi canal diplomatic pe relatia cu Estul, inclusiv cu Federatia Rusa.
Romania a fost izolata, a sperat ca Hillary Clinton va deveni presedinte si va putea sa faca in continuare ce a facut alaltaieri, ieri si astazi - sa stea inghetata, fara nicio relatie cu Estul, fara sa se intereseze de o politica rasariteana efectiva.
Ei bine, cu Donald Trump s-ar putea ca lucrurile sa fie mai complicate.