O variantă ușor adaptată a dietei mediteraneene, care include o cantitate mare de legume verzi, ar putea fi chiar mai eficientă decât rețeta originală în încetinirea procesului de îmbătrânire a creierului, au constatat cercetătorii de la Universitatea BGU din Israel, scrie Telegraph.
„Această cercetare indică valoarea substanțelor chimice vegetale, numite polifenoli, în dietă. Acești compuși, care abundă în legumele verzi, au proprietăți antiinflamatorii și par să fie printre cei mai puternici pentru reducerea riscului de degenerare a creierului pe măsură ce îmbătrânim”, a explicat dieteticianul Laura Clark, relatează adevarul.ro.
Varza Kale este bogată în flavonoli, un tip de antioxidanți care contribuie la protejarea celulelor și la reducerea inflamației. În plus, aceasta conține glucosinolați, compuși vegetali care se transformă în sulforafan în intestin, un element recunoscut pentru efectele sale anticancerigene.
Dacă găsiți dificil să consumați varza kale crudă, o soluție este să o preparați într-o tigaie. Adăugați puțin ulei de măsline, un cățel de usturoi și fulgi de ardei roșu într-o tigaie încinsă. Apoi, adăugați varza kale tocată mărunt și gătiți-o până când se ofilește. La final, stropiți cu puțin suc de lămâie.
Prazul reprezintă o sursă semnificativă de amidon, un tip de fibră prebiotică pe care intestinul nu o digeră. Aceasta ajunge în intestinul gros, unde este fermentată de bacteriile intestinale, generând acizi grași.
Acești acizi grași au un rol esențial în menținerea sănătății intestinale și contribuie la îmbunătățirea sensibilității la insulină, precum și a funcției cognitive.
Laura Clark afirmă că modul ei preferat de a consuma praz este să-l adauge într-o supă, combinat cu alte legume verzi bogate în nutrienți.
Varza este o legumă bogată în vitaminele K și C, precum și în fibre și este foarte apreciată în dietele de slăbire. Un studiu a demonstrat că un consum crescut de varză ar putea diminua mai mulți markeri ai inflamației din sânge.
„Îmi place să prăjesc varza cu mult ghimbir, usturoi și ardei iute. Într-o oală, încălzesc 1 lingură de ulei, adaug 2 căței de usturoi, 1 linguriță de ghimbir proaspăt răzuit fin și un ardei iute roșu curățat tăiat mărunt. Toate aceste se călesc la foc mare timp de două minute. Se adaugă varză creață mărunțită și se prăjește încă 3-5 minute, până când începe să se ofilească. Se ia de pe foc și se stropește cu ulei de susan înainte de servire”, spune Laura Clark, dietetician.
De obicei, asociem proteinele cu o friptură suculentă și grasă, însă mazărea se numără printre puținele legume verzi care au un conținut ridicat de proteine, fără a conține grăsimi animale saturate.
Aceasta este extrem de hrănitoare, oferind o sursă concentrată de proteine vegetale, fibre și diverse vitamine și minerale, precum și compuși vegetali benefici, cum ar fi antioxidanții.
Mazărea este bogată în diverse vitamine și minerale, având un conținut deosebit de ridicat de vitamina C, acid folic, B6, vitamina K, zinc, magneziu și fier.
Atunci când ne dorim să ne păstrăm oasele sănătoase și puternice, vitaminele D și calciul joacă un rol esențial. Persoanele care se confruntă cu dureri articulare sau musculare ar putea beneficia de includerea sfeclei roșii în alimentație.
Sfecla roșie este un aliment extrem de complex, având dovezi științifice care susțin că ajută în combaterea cancerului și a procesului de îmbătrânire a creierului.
Pe lângă antioxidanți, consumul de sfeclă roșie oferă și alte beneficii, printre care se numără aportul semnificativ de vitamine precum A, C, E, B1, B2, C, acid folic, precum și fibre și magneziu. De asemenea, sfecla roșie conține cea mai mare cantitate de vitamina K dintre toate legumele.
Aceasta poate fi consumată atât crudă, sub formă de suc proaspăt sau în salate de crudități, cât și fiartă sau în diverse preparate gătite.