Cluj și București, printre cele mai scumpe orașe din Europa pentru chiriași. Cum s-au „rupt” prețurile de salarii

Două orașe din România iau fața majorității metropolelor europene atunci când vine vorba de creșteri în prețurile chiriilor. Cluj-Napoca și București au înregistrat printre cele mai rapide ascensiuni de prețuri de pe continent. Chiar dacă salariile medii au crescut mai mult decât în alte părți ale Europei, bucureștenii și clujenii tot plătesc mai mult decât alți europeni pentru chirie, arată cifre publicate de Fundație Friedrich Ebert.

Pentru locuitorii celor două mari orașe din România, chiria este o sarcină mai grea decât pentru chiriașii din Lyon sau Berlin, care cheltuiesc 38%, respectiv 41% din salariul mediu net pentru a închiria un mic apartament în centru. În schimb, în Capitală, o astfel de chirie costă 53% din salariul mediu net sau 55% din venit, în Cluj, conform cifrelor prezentate de FES în Monitorul Social.

Între 2015 și 2023, chiria pentru un apartament cu un dormitor în centru a crescut cu peste jumătate, ajungând la 502 euro. În afara zonei centrale, saltul a fost de 50%, până la 342 de euro. În Cluj, chiriile sunt mai mari, ajungând anul trecut la 527 de euro pentru un apartament central cu un dormitor. Creșterea din 2015 este de 80%, mult mai rapidă decât în Capitală. În zonele periferice, prețurile au sărit cu 94%, de la 196 de euro în 2015 până la 381 de euro în 2023, conform FES, care citează datele platformei Numbeo.

„Vestea bună în acest context este că, deși bucureștenii și clujenii cheltuie în 2023 mai mult de 50% din venituri pentru a închiria un apartament cu un dormitor în centrul orașului, acest procent este în scădere față de anii trecuți, când chiriile reprezentau chiar și 60% din venitul mediu sau chiar 70% în 2015”, arată fundația.

În cele două orașe, salariile medii au urcat mai repede decât costurile chiriilor. În 2015, salariul mediu net în București era 483 de euro, iar, de atunci, aproape s-a dublat, ajungând la 956 de euro. În Cluj, dinamica este și mai evidentă, din moment ce orașul ardelean a început de la un salariu mediu net de 421 de euro, care a crescut cu aproape 130%. În 2023, ajungea la 962 de euro.

„Această modificare reflectă faptul că, în general, veniturile medii din București și Cluj au crescut ușor mai mult decât chiriile. Această dinamică reflectă mai mult ca sigur și schimbarea structurii economice din aceste orașe, în condițiile în care venitul mediu ascunde inevitabil o inegalitate semnificativă”, mai arată analiza citată.

O analiză similară din 2021 indică faptul că în alte orașe europene veniturile medii nu au avut dinamici atât de evident pozitive, dar ce iese în evidență este faptul că prețurile chiriilor cresc mult mai ușor, planează sau, în unele cazuri, și scad. Practic, locuitorii unor mari orașe din vest scot mai puțini bani din buzunar pentru chiria lor, raportat la câștigul mediu.

Cum ne comparăm cu situația din regiune

Ziare.com a consultat datele pentru câteva orașe din regiunea României. Spre exemplu, la Budapesta, chiria medie în centru la un apartament cu un dormitor era anul trecut de 584 euro, în timp ce salariul mediu net este de 1.119 euro. Raportul dintre cele două pune capitala ungară puțin sub București. În Budapesta, chiria a crescut cu 74% în 9 ani, în timp ce salariul mediu a avansat doar cu 50%. În metropola din țara vecină, prețurile au fugit înaintea salariilor.

În Debrecen, chiria pentru un apartament similar ajunge la 468 de euro, adică puțin peste jumătate din salariul mediu net de 933 de euro. În acest oraș, chiriile au crescut cu peste 60% din 2015, dar salariile s-au mai mult decât dublat în aceeași perioadă, conform Numbeo.

Sofia, așa cum a arătat FES, este mult sub aceste orașe, cu o cheltuială de 42% din salariul mediu net pentru o chirie centrală mică. În Varșovia - un oraș pe o piață renumită pentru creșterea amețitoare a chiriilor din ultimul timp - un mic apartament central a ajuns să coste 903 euro pe lună, de la 526 de euro în urmă cu 9 ani. Prin comparație, salariul mediu după taxe este de 1.501 euro, în creștere cu peste 72% față de nivelul remunerației din 2015. Practic, chiriile și salariile au crescut la fel.

Piața poloneză este de multe ori dată ca exemplu pentru ce ar putea ajunge cea din România; apetitul pentru creștere se vede în avansul încet, dar consistent al chiriilor și din orașe mai mici, precum Cracovia, care a grăbit ritmul ascensiunii în ultimul an. Drept dovadă, chiria era anul trecut 777 de euro, o creștere de peste 78%. Salariile au crescut foarte puțin mai mult, cu 79%, până la 1.375 de euro în 2023, conform datelor de pe platformă.

Ce arată o astfel de analiză

Ce spun aceste cifre este că situația din marile orașe ale României, dar și din regiunea Estică a continentului este mai grea decât în mari metropole din Occident. Proporția dintr-un salariu mediu care trebui să se ducă pe chirie este simțitor mai mare decât în vest. În același timp, astfel de date au sens doar pentru clasa de mijloc.

Raportul dintre salarii și chirii este folosit pentru a spune cât de accesibil sau nu este un oraș. Numai că aceste cifre pot spune povești înșelătoare sau doar parțiale, în funcție de tipologia de apartamente aflate la mare căutare într-un oraș sau în altul, dar mai ales în ceea ce îi privește pe salariați și cum sunt ei prezentați în statistici. În România cel puțin, împărțeala salariilor este inegală. Tabloul este distorsionat de salariile mari din anumite domenii, care ridică media, chiar dacă rămân mulți muncitori cu venituri mai mici.

Peste opt din 10 salariați din România câștigau în luna iunie salariul mediu, conform unui studiu realizat de Blocul Național Sindical. La acel moment, peste 4,5 milioane de angajați aveau salarii mai mici de 5.176 de lei. Cu alte cuvinte, dacă și pentru clasa de mijloc chiria consumă o parte prea mare din salariu, atunci situația este cu atât mai grea pentru cei mai mulți dintre angajați.

Un nou program de sprijin în România. Cine sunt românii care pot obține un ajutor de 200.000 de euro și în ce condiții

Un nou program de sprijin urmează să fie lansat, „Prima Seră”, o inițiativă menită să sprijine fermierii în construirea serelor și solariilor moderne. Programul oferă ajutoare...

ANAF a intrat în forță în majoritatea sectoarelor. Amenzile usturătoare încasate care au intrat în Buget. Inspectorii primesc comisioane de „performanță”

Încă de anul trecut, problema colectării deficitare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a devenit una dintre pârghiile folosite de Guvern pentru a contrabalansa deficitul...