Criza a reinventat piața chiriilor. Firmele care au câștigat din „abandonul” marilor clădiri de birouri VIDEO

Pandemia și tranziția către munca remote au creat modificări puternice în piața imobiliară de birouri. După ani în care corporațiile închiriau etaje întregi, multe dintre ele s-au trezit că nu mai au nevoie de spațiile masive pe care le ocupau. Dan Zaharia, co-fondator al spaţiului de coworking Fab Lab din Iași și consultant imobiliar, a vorbit, în cadrul emisiunii Business Focus, despre evoluția muncii remote în mediul de afaceri din România și despre reconfigurarea pieței din prezent, în care spațiile goale lăsate în urmă de corporații mari care și-au restrâns mult structura birourilor, au lăsat loc pentru firme mai mici start-up-uri, spații de coworking și chiar clinici private, care au profitat de paradigma muncii hibride, instaurate între timp.

„Companiile au redus la jumătate suprafețele, iar birourile au trebuit să se adapteze”

Unul dintre efectele majore ale tranziției spre munca hibridă a fost renegocierea sau chiar renunțarea la contractele de închiriere de către marile companii, a amintit Dan Zaharia. „Înainte, existau firme care ocupau etaje întregi, 10.000 de metri pătrați sau mai mult. Acum, aceleași companii au rămas cu un singur etaj. Nu mai există cerere pentru astfel de spații uriașe”, explică specialistul.

„Deși birourile nu s-au golit complet, vedem un fenomen de fragmentare. În loc de companii care închiriază clădiri întregi, avem firme mai mici care ocupă suprafețe reduse. Proprietarii s-au văzut nevoiți să împartă spațiile mari în unități mai mici, pentru că cererea pentru închirieri masive s-a prăbușit.” În acest context de metamorfoză a sectorului imobiliar de office space, au apărut oportunități pentru categorii de chiriași care nu aveau acces anterior la aceste spații. „Dacă înainte o companie IT lua 5 etaje și nu lăsa loc altor tipuri de afaceri, acum vedem universități, clinici medicale, firme de contabilitate, arhitectură, after-school-uri care își permit să închirieze birouri în clădirile de business.”

Mai mult, adaptarea proprietarilor a devenit esențială pentru a evita pierderile. În trecut, existau clădiri în care nu puteai închiria sub 1.500 de metri pătrați. Acum, proprietarii s-au reorientat: acceptă și chiriași care doresc doar 150 de metri pătrați. Chiar dacă acest lucru implică costuri de compartimentare și reorganizare, este singura soluție pentru a menține un grad ridicat de ocupare, a sugerat consultantul imobiliar.

Piața birourilor a devenit o piață a negocierilor

Un alt punct important atins de specialist în timpul interviului Business Focus s-a referit la faptul că, înainte de pandemie, companiile aveau puține opțiuni când venea vorba de negocierea chiriilor, însă „acum vedem un fenomen interesant: angajatorii nu doar că reduc suprafețele, dar și negociază agresiv chiriile. Proprietarii nu își mai permit să ridice tarifele, pentru că știu că pot rămâne cu spații goale luni întregi.”

Iar contextul nou a construit și noi dinamici ale pieței. „Cei care știu să negocieze își pot asigura chirii mult mai avantajoase decât înainte. Vedem clădiri premium în care, cu trei ani în urmă, nici nu puteai intra fără un buget uriaș, iar acum găzduiesc firme de servicii, clinici sau chiar spații de coworking.”

Fiind și co-fondatorul unui spațiu de coworking din Iași, Zaharia a amintit de acest tip de spațiu, care a luat amploare încă dinainte de pandemie, dar și-a concretizat statutul pe piața imobiliară în ultimii ani. Potrivit acestuia, „spațiile de coworking au devenit soluția ideală pentru companiile care nu mai vor să închirieze birouri imense, dar nici nu vor să renunțe la un spațiu fizic. Multe firme și-au dat seama că e mai ieftin și mai flexibil să plătească un abonament lunar pentru câțiva angajați, decât să suporte costurile unui birou permanent.” Mai mult decât atât, schimbarea, adaugă Zaharia, a permis companiilor să experimenteze noi forme de muncă. „Vedem echipe care se întâlnesc în coworking-uri două sau trei zile pe săptămână, iar restul timpului lucrează remote. Nu mai e nevoie de birouri uriașe, ci doar de un spațiu unde să colaboreze eficient.”

Practic, într-un an 2025 în care obligativitatea întoarcerii la birou a devenit o realitate, angajatorii totuși au redus din investițiile de mare amploare în imobiliare. Sunt mai ponderați și regândesc conceptul abstract de „birou”. „Nu mai vedem cubicles, șefi în birouri de colț și open space-uri cu sute de oameni. Birourile au devenit hub-uri sociale, locuri unde echipele se întâlnesc, colaborează și pleacă. Se investește mai mult în zone de socializare, în săli de brainstorming, în spații informale”, a completat expertul.

Puteți urmări interviul complet, care detaliază și dinamica muncii remote din prezent, modul în care s-au schimbat raporturile dintre angajați și angajatori, precum și ce domenii au reușit totuși să își păstreze statutul „privilegiat” de freelancer într-o piață a muncii care tinde să se reorienteze către stabilitatea unui job tradițional, mai jos sau în secțiunea Business Focus, de pe Ziare.com, dedicată interviurilor cu profil economic.

ANCOM impune DIGI noi obligații: Există riscul să abuzeze de puterea sa de piață

Digi România a fost identificată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) drept compania cu poziție dominantă în peste 6.200 de localități din...

Primele detalii despre fabrica sud-coreeană de armament care va fi construită în România. Când se va deschide și câți angajați va avea

Anul trecut, România a semnat un contract de aproape 1 miliard de dolari pentru furnizarea a peste 50 de obuziere și a 36 de vehicule de aprovizionare cu muniție. Firma sud-coreeană care...