Evaziunea fiscala loveste in robustetea economiei

Este de notorietate ca evaziunea fiscala este masiva in economii/societati cu institutii slabe, in care respectul fata de lege este distorsionat si de o relatie defectuoasa intre stat si cetatean.

Plata mult sub prevederi legale a obligatiilor fiscale (impozite si taxe) este de pus in relatie cu functionarea unui sector subteran vast, ce include activitati certate cu legea.

Veniturile fiscale din Romania se situeaza de ani buni la cca 28% din PIB, unul dintre cele mai scazute niveluri in Uniunea Europeana. Economia subterana autohtona are o dimensiune dintre cele mai mari (raportata la PIB) in UE - intre 25-30%.

Chiar daca admitem ca in tari mai putin dezvoltate zona subterana a economiei si evaziunea fiscala sunt mai mari decat in societati cu institutii puternice si cu respect fata de lege, cifrele din Romania trebuie sa intrige pe cat mai multi si sa provoace reactii mai ferme din partea celor care au in grija treburile si interesele publice.

Evaziunea fiscala este de completat cu alta practica rea a organizatiilor economice; este vorba de asa numita "optimizare fiscala", incercarea de a evita plata impozitelor (tax avoidance) prin valorificare de portite in legislatie, de a face arbitraj in functie de avantaje oferite de diverse jurisdictii fiscale (paradisuri fiscale).

Fiscul trebuie sa fie mereu in alerta pentru a combate evaziunea si evitarea platilor. Dar anii de criza economica si ceea ce se prefigureaza pentru viitor obliga la atentie mai mare.

Cazul particular al evaziunii din Romania

In judecarea evaziunii (plus evitarea platilor) trebuie sa avem in vedere particularitati nefericite ale economiei noastre: subfinantare cronica a educatiei si sanatatii (cu procent de sub 4% din PIB fiecare, ce sunt niveluri dintre cele mai scazute in UE; subfinantarea dezvoltarii infrastructurii, a productiei de alte bunuri publice).

Romania are nevoie de mai multe resurse pentru aparare, avand in vedere situatia geopolitica, conflicte militare in vecinatati. Este de amintit ca dezvoltarea infrastructurii trebuie pusa in relatie cu nevoia de amenajare a teritorului (vedem ce se intampla cand avem inundatii mari).

In tarile avansate din Uniune veniturile fiscale sunt in medie peste 40% din PIB; in tari din Europa centrala si de rasarit, cu care ne comparam mai lesne, reteta fiscala trece de 33% din PIB.

Deci exista la noi un spatiu mare de avans in ce priveste resursele bugetare, care ar insemna enorm pentru intarirea robustetei economiei, pentru fortificarea unor sectoare de baza, pentru a stopa exodul de capital uman.

Nu nivelul impozitelor este factor explicativ cheie in intelegerea inclinatiei spre evaziune si evitarea platilor (chiar impozitarea muncii nu este dintre cele mai inalte in UE), ci practici rele si conivente inradacinate adanc, credinta ca se poate, ca nu merita sa platesti statului.

Acesta din urma are multe sa isi reproseze in sensul ca trebuie sa dovedeasca, prin politici publice si conduita functionarilor de rang inalt si mic, ca serveste cetateanul. Dar si cetateanul, firmele care isi onoreaza obligatiile, trebuie sa reactioneze fata de cei care nu respecta legea.

Trebuie facut un efort comun de catre toti cei de buna credinta pentru a sparge cercuri vicioase, pentru a sparge bariera celor 28%.

Bugetele publice vor ramane ani buni incordate in Europa, in lumea industrializata, din cauza supra-indatorarii publice si private, pe fondul perspectivei cenusii de crestere economica si a demografiei.

De aceea, evaziunea fiscala trebuie combatuta in mod ferm, mai ales cand practici rele ale evazionistilor ies flagrant la lumina.

Este ceea ce am subliniat ca membru al grupului la nivel inalt pentru reforma finantarii bugetului UE (HLGOR) condus de fostul premier al Italie Mario Monti.

Salutara este noua atitudine a unor organizatii internationale, a autoritatilor europene, care isi dau seama ca nu pot reclama de la cetateni sacrificii in momente dificile tolerand, in acelasi timp, practici certate cu legea ale multor companii.

Este de mentionat aici contextul international creat de lupta impotriva terorismului, spalarii de bani.

Masurile anti-evaziune sunt prea soft

Am discutat cu reprezentanti ai FMI, ai Bancii Mondiale si ai Comisiei Europene privind evaziunea fiscala; am exprimat gandul ca nu mi se pare firesc ca un demers de combatere a evaziunii fiscale (plus tax avoidance) sa nu fie una dintre piesele centrale in asistarea autoritatilor romane, cand vorbim despre reforme structurale, despre nevoia de corectitudine si transparenta in viata economica.

Exista masuri care incearca sa amelioreze colectarea fiscala, dar este putin in raport cu exigentele timpului pe care il traim si nevoile socieatii romanesti. Un oficial al unei organizatii internationale a remarcat ca trebuie acordata atentie eficientei utilizarii banului public.

Asa este. Dar una nu exclude pe cealalata; oricat am imbunatati eficienta utilizarii banilor alocati pentru educatie, 4% din PIB este foarte putin. Acelasi lucru este valabil si pentru sanatate. Este normal ca statul sa nu aiba intarzieri la plata propriilor obligatii si trebuie luptat contra ineficientei din intreprinderi de stat.

Dar si companiile, in general, trebuie sa onoreze obligatiile fiscale (de mentionat aici exportul de profit/profit-shifting), sa ofere marfuri si servicii de calitate, la preturi corecte (vezi cazul industriei farma in disputa privind medicamente generice), sa faca lucrari nu de mantuiala (sunt cazuri in lucrari de infrastructura unde sunt implicate companii straine).

Fiindca o politica economica/publica trebuie sa se faca in interesul tuturor cetatenilor, nu numai al unor grupuri de interese (cercuri de afaceri), fie ele legitime.

Pe agenda de munca a viitorului guvern, in matricea ce exprima o strategie de dezvoltare a Romaniei in noile conditii din Europa (din lume), trebuie sa fie la loc de frunte si lupta contra evaziunii fiscale si a evitarii platii impozitelor (care include si "mutarea profituilor in strainatate"/profit shifting).

Traim vremuri extraordinare si trebuie sa luptam cu mijloace exceptionale pentru a administra treburile publice in folosul tuturor cetatenilor; un nivel al veniturilor fiscale de peste 30% din PIB cu orizont in urmatorii 2-3 ani nu este o iluzie si si este de bun simt economic.

P.S: Dincolo de ce trebuie facut acasa, problema evaziunii fiscale trebuie ridicata si de cei care reprezinta interesele noastre la Bruxelles, in reuniuni ministeriale si in Parlamentul European. Mai ales ca este o problema cu dimensiune internationala.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...

Google oferă acces gratuit la unele dintre cele mai avansate instrumente de editare foto

Google a anunțat că va oferi acces gratuit la unele dintre cele mai avansate instrumente de editare foto din Google Photos, care anterior erau disponibile doar contra cost. Începând cu luna...