Noul Cod fiscal - ne batem joc unii de altii? Interviu cu Gabriel Biris

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Miercuri, 25 Februarie 2015, ora 08:07
14450 citiri
Noul Cod fiscal - ne batem joc unii de altii? Interviu cu Gabriel Biris
Foto: Arhiva (Revista22)

In noul Cod Fiscal avem prevederi care, aparent, duc la o reducere a sarcinii fiscale, dar creeaza un gol care nu stim cum va fi acoperit si cum vom plati aceste reduceri.

Sustenabilitatea unor propuneri pune in pericol munca de ani de zile pentru rescrierea acestor coduri, iar agresivitatea altor prevederi risca sa compromita masuri foarte bune, afirma Gabriel Biris, avocat specializat in taxe si fiscalitate.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Gabriel Biris a atras atentia ca noile reglementari propuse de Guvernul Ponta ar putea sa "agraveze agresivitatea Fiscului, care in goana dupa bani la buget a inceput sa atace contribuabilii corecti, nu pe evazionisti. In ultimii ani de zile, drepturile contribuabililor au scazut, iar ale controlului fiscal au crescut, ceea ce evident a dus la explozia numarului de abuzuri ale Fiscului. In mare parte, situatia se pastreaza si in noul cod de procedura. Ba vedem si penalitati suplimentare."

Gabriel Biris a comentat si declaratiile ministrului de Finante referitoare la FMI:

"Afirmatia cu privire la chingile FMI este cel putin dezamagitoare. (...) Daca dl Valcov dorea sa aiba credibilitate, trebuia sa ne fi spus ce propunere nemaipomenita a facut si i-a fost refuzata de FMI, de ce i-a fost refuzata si de ce dupa ce a adus contraargumente FMI tot n-a fost de acord."

Care sunt punctele bune ale noului Cod fiscal?

Chiar existenta celor coduri e un lucru bun, in sine. Atat Codul fiscal, cat cel de procedura fiscala au intrat in vigoare in 2004 si de atunci ambele au trecut prin sute de modificari. Eu am inventariat doar masurile de politica fiscala si mi-au iesit peste 200 de modificari. Codurile au devenit din ce in ce mai greu de inteles, cu atat mai mult cu cat unele modificari nu sunt tocmai armonizate intre ele.

Alt lucru bun e ca multe propuneri ale specialistilor si mediului de afaceri privind imbunatatirea unor formulari si eliminarea unor ambiguitati au fost acceptate.

La nivel de masuri de politica fiscala, cea mai buna propunere pare a fi plafonarea bazei de calcul a tuturor contributiilor sociale, coroborat cu largirea bazei de aplicare a contributiilor la pensii si sanatate. Vestea e buna doar la nivel de principiu insa. Concret, eficienta acestei masuri pentru normalizarea pietii muncii va fi extrem de mica.

De ce?

Nivelul propus pentru plafon, 5 salarii medii, e mult prea ridicat si nu va ajuta la conformarea voluntara. Mai ales ca in acelasi timp este propusa eliminarea contributiei pentru dividende. Va functiona principiul vaselor comunicante si, asa cum din 2007 a crescut semnificativ numarul de PFA-uri, acum vom vedea o crestere semnificativa a numarului de SRL-uri.

In plus, propunerea perpetueaza o nedreptate prezenta in legislatie inca din 2001: angajatorii platesc contributii sociale pentru pensii pentru care unii din angajatii lor nu primesc puncte de pensie. Nici asta nu ajuta la cresterea conformarii, sentimentul ca statul ne fura ramane prezent.

Conceptul de plafonare a bazei tuturor contributiilor este insa unul excelent, iar, daca ministerul accepta sa discute serios propunerile noastre, masura are potential excelent.

Tot o masura buna este eliminarea partiala a diferentierii dintre persoana fizica si juridica in cazul impozitului pe cladiri, coroborat cu o aparenta scadere a cotei de impozit pentru cladirile cu destinatie comerciala. Spun "aparenta" pentru ca efectul cumulat al scaderii cotei maxime de impozit de la 1,5% la 1,3% este anulat de cresterea procentului cu care autoritatile locale pot majora aceste praguri, de la 20% la 50%.

In plus, Guvernul propune si eliminarea impozitului pe constructii speciale, celebra "taxa pe stalp" aplicabila si la sere, solarii, garduri etc, ceea ce evident este un alt lucru bun.

Scaderea TVA este desigur o veste buna, dar asa abrupta este si o masura intr-adevar buna?

Este e o masura buna, la fel ca si propunerile de scadere a accizelor. Dar ingrijorator este ca aceste propuneri nu vin si cu explicatii privind afectarea exercitiului bugetar. Guvernul estimeaza un impact total in primul an de 16 miliarde de lei. Cred ca este o estimare foarte optimista. Eu am calculat un impact de minimum 30 de miliarde.

Cred ca este de preferat sa vedem mai intai masuri care sa dea incredere cu privire la stabilitatea legii fiscale, la o mai buna administrare, la reducerea evaziunii, la cresterea rolului activ al Fiscului in indrumarea contribuabililor si preventia evaziunii si, mai apoi, masuri de relaxare fiscala. Macar sa fi vazut astfel de masuri luate impreuna, la pachet...

Acum insa masurile pe partea de imbunatatire a administrarii stralucesc prin lipsa. Mai rau, dezechilibrele intre drepturile contribuabililor si cele ale statului sunt accentuate, ceea ce nu ajuta deloc la dezvoltarea spiritului antreprenorial.

As prefera sa vad un guvern care da drumul la investitii in infrastructura, care e preocupat de oprirea hemoragiei din domeniul sanitar. Totul este subfinantat. Ca cetatean responsabil, as prefera sa vad intai niste accente pe partea asta.

Aceasta reducere abrupta de fiscalitate nu va accentua subfinantarea?

Acesta este principalul motiv de ingrijorare. Grijile mari vin din zona deficitului creat si din zona Codului de procedura fiscala. Mi-e teama sa nu se agraveze agresivitatea Fiscului, care in goana dupa bani la buget a inceput sa atace contribuabilii corecti, nu pe evazionisti.

Cum spuneam, in ultimii ani de zile, drepturile contribuabililor au scazut, iar ale controlului fiscal au crescut, ceea ce evident a dus la explozia numarului de abuzuri ale Fiscului. Aparent paradoxal, incasarile nu cresc, desi vedem in fiecare zi noi retele de evaziune devoalate. In mare parte, situatia se pastreaza si in noul cod de procedura. Ba vedem si penalitati suplimentare, cele de nedeclarare.

Salut introducerea in propunerea de CPF a principiului "in dubio contra fiscum" (cand legea e neclara, se interpreteaza in favoarea contribuabilului). Dar au facut in asa fel incat acest principiu sa nu poata fi, de fapt, aplicat.

De ce?

E definitoriu pentru psihologia celui care a redactat modificarea. Inainte de paragraful "in dubio contra fiscum", avem 4 alte paragrafe noi, iar ele fac sa nu se poate ajunge la ultima etapa si pun contribuabilul intr-o situatie mai proasta ca inainte.

Alineatul 2 spune ca, daca vointa legiuitorului nu rezulta clar din textul legii, la stabilirea vointei legiuitorului se tine cont de scopul emiterii actului, asa cum rezulta din documentele publice ce insotesc actul respectiv, adica note de fundamentare, note de dezbatere in Parlament. Scopul e sa platesti impozitul, iar aceste note nu sunt accesibile marelui public.

Apoi se spune ca prevederile legislatiei fiscale se interpreteaza unele prin altele. Asta e copiata din civil, de la regulile de interpetare a contractelor, si nu avea ce sa caute aici. Legea fiscala este de stricta interpretare! Alt paragraf spune ca prevederile se interpreteaza in sensul in care produc efecte, nu in sensul care nu produc. Efectul e plata impozitului, nu?

Si dupa aplicarea acestor reguli, care sunt mai rele pentru contribuabil, daca mai ramane ceva neclar, se interpreteaza in favoarea contribuabilului. Ne batem joc unii de altii?

Probabil ca ministrul a zis sa fie bagat principiul si cei care au scris textul s-au gandit cum sa-l faca inaplicabil, desi el ii ajuta si pe inspectorii fiscali, nu numai pe contribuabili. Redactat onest (fara cele 4 paragrafe nou introduse), acest principiu ar fi dat inspectorilor incredere in propria judecata, fara a sta mereu cu frica ca cei de la Curtea de Conturi sau DNA ii pot acuza ca au favorizat contribuabilul...

Ce sunt penalitatatile pentru nedeclarare?

Pana in iulie 2010 am avut majorari de intarziere pentru plati cu intarziere, majorari egale pentru stat si contribuabil. In iulie 2010, majorarile au fost inlocuite cu dobanzi (astazi 0,02%/zi) si penalitati de intarziere (0,03%/zi), datorate de contribuabil. Pentru propriile intarzieri, insa, statul ar trebui sa plateasca doar dobanda...

Acum autorii Codului considera ca dobanzile si penalitatile nu sunt suficiente, mai trebuie o sanctiune suplimentara pentru cei care "nu declara". Atrag atentia ca nu vorbim aici neaparat de evaziune, ci in principal de sume stabilite in plus de controlul fiscal, inclusiv cele rezultate din legi neclare interpretate "in sensul in care produc efecte".... Vorbim de o penalitate de 5 pana la 25% din sumele stabilite in plus de control.

La care se adauga si penalitatile de intarziere?

Sigur ca da.

Nu e dubla sanctiune?

Noi am mai avut prevederi similare declarate neconstitutionale. Dupa parerea mea, nici asta nu va rezista.

Care este imaginea de ansamblu?

Pe de-o parte, avem prevederi pe partea de Cod fiscal care, aparent, duc la o reducere a sarcinii fiscale, TVA, accize si eliminarea impozitului pe dividende, pe de alta parte, creeaza un gol care nu stim cum va fi acoperit si cum vom plati aceste reduceri. Avem un studiu de impact prea optimist care nu spune cum compenseaza reducerile de venituri la buget. Romania va deveni un paradis fiscal pentru anumite venituri si nu e in regula.

De ce? Dl Valcov se lauda cu acest lucru.

Paradis inseamna sarcina fiscala zero, in cazul nostru pe castigurile din vanzarea de parti sociale si actiuni sau din lichidarea unei companii. Nu cred ca astfel de facilitati sunt sustenabile pe termen lung. E o chestiune de prioritati. Asemenea paradisuri nu sunt bine vazute in procesul de globalizare. Riscam sa fim pusi pe lista neagra de anumite jurisdictii.

Nu mi se pare deloc in regula sa reduci la zero sarcina fiscala pe anumite tipuri de venituri si sa pastrezi sarcina fiscala exagerata pe munca. Unul dintre principiile pe care eu le sustin este sa asezam sarcina fiscala in functie de cat castigam, nu de cum castigam. Asta pe mine, ca specialist responsabil, ma ingrijoreaza.

Sustenabilitatea unor propuneri, precum reducerea TVA, a accizelor si eliminarea impozitului pe dividende, pune in pericol munca de ani de zile pentru rescrierea acestor coduri. Ele nu au fost facute in ultimele saptamani. Efortul a inceput pe vremea dlui Ialomiteanu, cu oameni din minister si din afara lui. Agresivitatea unor propuneri risca sa compromita munca de pana acum, dar si masuri foarte bune despre care am vorbit.

Domnii Ponta si Valcov ar fi trebuit sa duca ideea pana la capat: sa prezinte codurile la pachet cu masurile pe bugetul anului 2016, factorizand reducerea de venituri calculata chiar de dansii. Altfel, chestiunea asta nu pare treaba serioasa, ci doar petarda politica. Unul din consilierii dlui Ponta a numit-o chiar "nucleara", uitand ca "nuclearele" nu se mai folosesc tocmai datorita caracterului ultradistructiv pe care il au...

Ministrul Valcov spune ca, fara chingile FMI, am fi fost acum la nivelul Chinei. Cum vedeti acesta declaratie?

Am participat la discutii cu FMI si cea mai mare frustrare de-a lungul timpului n-a fost atitudinea lor, ci lipsa de propuneri de calitate din partea noastra. E bine sa iti setezi tinte inalte, dar noi trebuie sa vedem FMI si CE ca pe niste parteneri, nu ca pe niste opresori. La nivel de comunicare, cred ca ministrul de Finante trebuie sa intareasca increderea in parteneriatele strategice ale tarii noastre.

Dam impresia ca nenorocirile noastre vin de la FMI. Tot timpul politicienii simt nevoia sa redirectioneze ura oamenilor de la ei. Cine este de vina? Tot timpul altii. Acest tip de comunicare politica trebuie sa inceteze.

Afirmatia cu privire la chingile FMI este cel putin dezamagitoare. Noroc insa ca oamenii aceia s-au invatat cu declaratiile politice si nu le mai iau in serios. Daca vrem sa fim luati in serios, ar trebui sa schimbam abordarea. Daca dl Valcov dorea sa aiba credibilitate in fata oamenilor care inteleg ce se intampla in lumea aceasta, trebuia sa ne fi spus ce propunere nemaipomenita a facut si i-a fost refuzata de FMI, de ce i-a fost refuzata si de ce dupa ce a adus contraargumente FMI tot n-a fost de acord.

Nu trebuie sa uitam ca ultima data cand am aruncat acordul cu FMI la cos a fost in dezastrul Guvernului Tariceanu si s-a lasat cu un deficit bugetar de 7%, dupa o crestere economica de 8%, si cu niste dezechilibre pe care inca le platim. Uneori chingile au rostul de a impiedica automutilarea...

Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#Gabriel Biris cod fiscal, #scadere fiscalitate, #Valcov FMI , #fiscal