Pactul fiscal, buget dupa model german. Il va putea respecta Romania?

Marele succes al summitului Uniunii Europene, desfasurat luni, este considerat a fi acceptarea pactului fiscal al UE de catre majoritatea statelor membre, printre care si Romania.

Principalele noutati aduse prin "Tratatul privind stabilitatea, coodonarea si convergenta in Uniunea Europeana si Monetara" constau in posibiliatea de a aplica sanctiuni statelor care depasesc limita maxima de deficit structural de 0,5% din PIB, de deficit bugetar de maximum 3% din PIB, respectiv pragul de 60% din PIB a datoriei publice.

Noul tratat trebuie sa fie adoptat prin Constitutie, iar acest lucru trebuie sa se intample pana la finele anului 2013.

Daca in privinta nivelului datoriei publice Romania se plaseaza la un nivel confortabil, sub 60%, un deficit structural de 0,5% din PIB, in conditiile in care tinta de deficit bugetar pentru 2012 este de 1,9%, pare mai greu de indeplinit.

Este insa necesar a se face distictia intre cei doi termeni, "deficit structural" si "deficit bugetar", a precizat analistul Valentin Ionescu pentru Ziare.com.

"Un lucru este deficitul bugetar, care a ramas neschimbat in limita a 3% din PIB, si alt lucru este deficitul structural. Deficitul structural si deficitul ciclic alcatuiesc deficitul bugetar. Deficitul structural reflecta incapacitatea statului de a colecta venituri si de a cheltui in mod eficient banii pe care ii are la dispozitie. Pe de alta parte, deficitul ciclic este influentat de o anumita evolutie a economiei, cum este acum, in criza, cand se platesc mai putine venituri la stat, intrucat multi dau faliment sau platesc mai putin, pentru ca au venituri mai mici. Atunci si veniturile statului sufera o contractie", a explicat Valentin Ionescu.

Analistul a precizat ca accentul pe care UE il pune pe deficit structural reflecta focalizarea tarilor membre pe rezolvarea unor probleme de natura structurala si care tin de sectorul public, astfel incat statul sa isi eficientizeze nu numai cheltuielile, ci si serviciile publice, iar sectorul privat sa nu fie "ingradit".

In plus, Romania poate beneficia de o marja de manevra mai extinsa in ceea ce priveste deficitul structural, ca urmare a nivelului redus la datoriei publice.

Pe de alta parte, analistii nu considera posibila modificarea Constitutiei intr-un termen scurt.

"Schimbarea Constitutiei nu se va putea realiza intr-un an electoral. Introducerea unui deficit bugetar in Constitutie reprezinta tratarea efectului, deficitul ca pondere in PIB, nu a cauzei, si anume ponderea cheltuielilor in PIB. Acest lucru se va putea face in momentul in care in Romania se va forma un nou guvern si va exista o alta structura parlamentara asezata pentru urmatorii patru ani, care ar putea aduce in discutie si modificarea Constitutiei", a mai spus Valentin Ionescu.

Procesul de adoptare a pactului fiscal este complicat si inca in desfasurare, iar modificarea Constitutiei va fi posibila doar dupa alegeri, a mentionat politologul Cristian Pirvulescu pentru Ziare.com.

"Este un proces complicat. Nu cred ca este extraordinar de util, e nevoie de politici mult mai energice, dar oricum el depinde de ce se va intampla la alegerile prezidentiale din Franta, dar si de evolutiile din alte state", a comentat Pirvulescu.

"Modificarea constitutiei va fi posibila dupa alegeri, atunci se poate incepe a se discuta cu opinia publica romaneasca despre aceste lucruri. Este un acord incheiat de sefii se stat si de guvern, nu a fost inca validat de parlamente, mai este o disputa in fiecare din tarile acestea", a adaugat politologul.

Europa, o imagine dezolanta

Din cele 27 de state membre ale UE, 25 au acceptat pactul fiscal initiat de Germania, consolidand ascensiunea politica a cancelarului Angela Merkel in Europa, intr-un moment in care majoritatea tarilor incearca sa impace nevoia de stimulare a cresterii economice cu masurile de austeritate necesare.

Doar Marea Britanie si Republica Ceha au refuzat sa semneze acest acord, care impune sanctiuni clare pentru tarile care incalca limitele privind deficitul bugetar si introduce regula unui buget echilibrat in legile fundamentale ale tarilor participante.

Acordul a fost sutinut de Banca Centrala Europeana, care a insistat ca guvernele din zona euro sa isi puna ordine in politicile interne.

"Este primul pas catre uniunea fiscala. Va consolida cu siguranta increderea in zona euro", a spus presedintele BCE Mario Draghi.

Entuziasmul este, insa, rezervat, in conditiile in care nu au fost, inca, finalizate negocierile privind restructurarea datoriilor Greciei. Fara o intelegere, Grecia nu primeste un al doilea pachet financiar de 130 de miliarde de euro, iar, fara imprumut, intra in incapacitate de plata in martie, cand trebuie rascumparata uriasa contravaloare a obligatiunilor scadente.

De asemenea, situatia multor tari europene este ingrijoratoare.

Economia Spaniei s-a contractat in ultimul trimestru din 2011 pentru prima oara in doi ani si poate intra intr-o lunga recesiune, in timp ce Franta si-a injumatatit prognoza de crestere pentru 2012 la 0,5%. Totodata, temerile cu privire la situatia Portugalia devin tot mai intemeiate, considerandu-se ca, precum Grecia, Portugalia va avea nevoie de un nou imprumut pentru a evita intrarea in incapacitate de plata.

"Fiecare tara are problemele ei. Tarile din zona mediteraneeana au avut sectoare publice foarte puternice si atunci sunt nevoite sa se restructureze. Probleme majore sunt in Grecia, Italia si Portugalia. Restructurarea va dura multi ani de acum inainte, probabil cel putin trei patru ani, pentru a vedea efecte pozitive in economia acestor tari", a spus Valentin Ionescu.

Multi economisti considera pactul fiscal doar un gest pentru a calma nemultumirea alegatorilor germani privind ajutoarele financiare externe repetate si pentru restaurarea increderii pietelor.

România, în topul european al unui sector economic cheie. Producția a crescut mai mult decât în zona euro

Producţia industrială în UE şi zona euro a crescut în luna februarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2024, iar România se numără printre ţările membre cu cele mai importante creşteri...

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...