Teoretic, criza cipriota nu ne afecteaza prea mult. Practic?

Vineri, 22 Martie 2013, ora 18:42
9678 citiri
Teoretic, criza cipriota nu ne afecteaza prea mult. Practic?

Ciprul a reusit sa capteze interesul, ba chiar ingrijoreaza zona euro si, in general, finantistii lumii, prin masura legislativului tarii de a respinge taxa pe depozitele bancare.

Daca parlamentul cipriot ar fi acceptat conditia mentionata, in insula Afroditei soseau 10 miliarde de euro, plus circa o jumatate din aceasta suma ce i-ar fi revenit prin taxarea impozitelor.

Analistii iau in calcul posibilitatea iesirii statului din zona euro, daca autoritatile cipriote nu-si rezolva problemele de ordin financiar, ceea ce ar constitui o premiera pentru aria monedei comunitare, cu unele usoare efecte negative asupra leului, dar nu de amploarea celor care s-ar fi putut intampla in cazul cand Grecia iesea din acelasi teritoriu banesc al euro.

Asa cum Atena a avut de cateva ori sprijinul salutar al Germaniei, in special, Cipru dispune de o alternativa deloc de neglijat: Mama Rusia. Poate fi si acesta un motiv al insolitului veto decis de politicienii din insula mediteraneana.

Statul sud-european face parte din "cercul de foc" al paradisului fiscal in care si-au gasit cuibusor de nebunii magnati de la Moscova si Sankt Petersburg. Printre ei, "varful de atac" al banului, Roman Abramovici, si alti colosi intens preocupati de otel, nichel, minerit, armament etc. Majoritatea cu averi plecand de la 10 miliarde de dolari.

La Nicosia, primarul acestei capitale (fost student la Moscova sovietica) si presa vorbesc fluent limba rusa. Traseul spalarii fondurilor din afara legii este clasic, datand de la inceputul anilor '70. Trece prin companii offshore din Caraibe, de pilda, avand punctul terminus in conturi cipriote. Valul oligarhilor rusi s-a revarsat in insula mai ales dupa dezmembrarea URSS.

Numai anul trecut au "acostat" in porturile din Cipru active straine depasind 60 de miliarde dolari, mare parte din Rusia. In consecinta, e firesc ca doi din trei cetateni ai acestei tari sud-europene sa capete alergie la conditiile trilateralei UE - BCE - FMI.

Privitor la Romania, nu exista deocamdata motive majore de ingrijorare, doar doua banci operand aici: Bank of Cyprus si Marfin si, vorba consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, "Ciprul face parte din alt teritoriu". La mijlocul saptamanii, leul s-a depreciat nesemnificativ (0,23%) fata de euro dupa acel "tremolo" cu epicentrul in Cipru, stabilindu-si un nou prag, de 4,4.

Alta era situatia anul trecut - o depreciere de 1% - cand Grecia se afla aproape in cadere libera. Aceasta mica pierdere de teren a monedei romanesti arata ca investitorii straini nu s-au speriat de eventualele efecte ale crizei ce bantuie acum prin statul insular.

Printre motivele perceptiei de stabilitate: Romania ofera randamente reale investitorilor cu un procent sau doua in plus fata de alte tari europene, astfel incat moneda si activele devin mai atractive; deficitul bugetar este sub 3% din PIB.

De asemenea, tara noastra are una dintre cele mai mici datorii publice din UE (36% din PIB). Terenurile agricole, unele imobile, forta de munca inalt calificata in inginerie sunt carti bune pentru atragerea investitorilor. Important e cum vor fi jucate.

Oricum, economia nu rezida doar in asteptarea strainilor dispusi sa vina cu bani. Romania trebuie sa-si dovedeasca apetitul pentru actiune si de aici pleaca totul: locuri de munca, proiecte, transparenta si corectitudine in contracte. Lucruri cu care nu prea sunt obisnuiti cei ce conduc sau au condus tara.

Citeste si:
Cristian Diaconescu, răspunde atacului lui Eugen Tomac: Bagă PMP în moarte clinică, să îl poată oferi altor formațiuni politice
Cristian Diaconescu, răspunde atacului lui Eugen Tomac: Bagă PMP în moarte clinică, să îl poată oferi altor formațiuni politice
Preşedintele PMP Cristian Diaconescu a acuzat marți, 18 ianuarie, într-o postare pe Facebook, că aşa-zisa şedinţă a Colegiului Naţional de săptămâna trecută, preluarea abuzivă a...
Ce spunea Klaus Iohannis despre plagiat, în urmă cu jumătate de an: ”Reprezintă furt intelectual și este inacceptabil ca persoanele acuzate să nu facă un pas în spate”
Ce spunea Klaus Iohannis despre plagiat, în urmă cu jumătate de an: ”Reprezintă furt intelectual și este inacceptabil ca persoanele acuzate să nu facă un pas în spate”
Într-o declarație de presă din data de 30 iulie 2021, președintele Klaus Iohannis condamna practica plagiatului, în urma reacțiilor care au apărut atunci în opinia publică din România pe...