Iohannis intoarce in Parlament impozitul din turism. Micii patroni ar avea doua variante: evaziune sau faliment

Presedintele Klaus Iohannis a intors in Parlament legea ce impunea din 2017 plata unui impozit forfetar de patronii afacerilor din industria turismului.

Seful statului a gasit cateva probleme la actul normativ, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Iohannis a aratat, in cererea de reexaminare, ca initiatorii au precizat ca scopul legii il reprezinta cresterea incasarilor la bugetul de stat, dar si promovarea unei etici in afaceri. Insa aplicarea impozitului forfetar in forma aprobata de Parlament nu va putea duce la indeplinirea acestor teluri, atrage atentia seful statului.

El subliniaza faptul ca nu se tine cont daca agentul economic e capabil sa plateasca birul.

"Valoarea impozitului stabilit conform noilor reglementari va fi mai mare decat cea platita conform prevederilor Codului Fiscal pentru anumiti agenti economici, in timp ce alti agenti economici vor plati mai putin decat in prezent pentru aceeasi activitate desfasurata, ignorandu-se capacitatea de plata a contribuabilului la sfarsitul exercitiului financiar", se arata in cererea de reexaminare.

Astfel, in unele cazuri - adica la firmele mici - forfetarul e mai mare decat impozitul pe venit, valabil in prezent, asa ca e posibil ca unii patroni sa se indatoreze peste masura, sa recurga la evaziune fiscala, iar unele afaceri sa dispara de pe piata.

Pe de alta parte, alti operatori - in special cei mari - ar plati un impozit forfetar inferior celui pe profit, asa ca ar fi in avantaj. Iar acest fapt poate fi interpretat ca un ajutor de stat, tocmai de aceea Iohannis cere consultarea Comisiei Europene.

Legea aprobata in Parlament la finalul lunii trecute prevede introducerea, incepand cu data de 1 ianuarie 2017, a unui impozit specific (forfetar - n.red.) pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati in domeniul turistic, hotelier, restaurante, baruri si alimentatie publica.

Calculele arata, insa, ca marile afaceri ar fi avantajate. De exemplu, o pensiune de 3 stele va fi impozitata cu 267 lei/an/loc de cazare, in timp ce impozitul maxim este de 891 lei/loc anual la cel mai scump hotel din centrul Bucurestiului.

Un restaurant de lux de 800 mp din buricul Capitalei va plati maximum 38.000 lei/an, in timp ce o saormerie de maximum 30 mp va plati 11.200 lei/an impozit.

In plus, o toneta de inghetata ar plati un impozit de 1.500 de lei pe sezon: de doar 2,5 ori mai putin decat valoarea birului pentru un restaurant de lux de 800 mp din centrul Bucurestiului pe un an intreg.

C.P.

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...