Cu cat si-au taxat bogatii guvernele in criza

Vineri, 18 Ianuarie 2013, ora 07:19
3564 citiri
Cu cat si-au taxat bogatii guvernele in criza

Suprataxarea celor avuti a devenit, in plina criza, practica la care au apelat tot mai multe guverne pentru a face fata complicatiilor de natura financiara, ce nu au putut fi rezolvate prin alte masuri.

Metoda a fost testata inca din 2011 in Italia, unde fostul premier Silvio Berlusconi a introdus, in 2011, o "taxa de solidaritate" de 3% pentru italienii care castiga mai mult de 500.000 de euro anual, al caror numar a fost estimat la 3.600 de persoane, ce urma sa fie mentinuta pana in 2013. Mentionam ca varianta initiala a propunerii viza o taxa de 5% pentru veniturile mai mari de 90.000 de euro, abandonata in contextul tensiunilor politice.

Potrivit ministrului de Finante Giulio Tremonti, diferenta urma sa fie acoperita prin masuri mai dure pentru combaterea evaziunii fiscale, a scris Bloomberg.

De asemenea, in septembrie 2011, fostul premier spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a resuscitat taxa pe bogatie, eliminata chiar de el inainte de recesiune, pentru spaniolii cu proprietati imobiliare, cu exceptia locuintei principale, precum si actiuni si depozite bancare, cu o valoare cumulata de peste 700.000 de euro. Numarul contributorilor a fost estimat la 160.000 de euro, iar platile totale la peste un miliard de euro pe an.

"In momente dificile, este corect ca cei care au mai mult sa dea mai mult", a argumentat atunci seful sindicatului inspectorilor fiscali, Jose Maria Mollinedo, potrivit The Guardian.

Guvernul Mariano Rajoy a introdus, la inceputul lui 2012, majorarea impozitului pe venit, acesta ajungand la de la 45% la 51% pentru veniturile mai mari de 175.000 de euro pe an.

Insa anul trecut, marcat de o deteriorare accentuata a perspectivelor economice, este cu precadere momentul de varf al atacului la avutie.

In decembrie 2012, guvernul slovac a decis majorarea taxei de 19% pentru bogati, politicieni si companii, incepand cu 2013. Astfel, a fost majorata taxa pe profit pentru toate companiile din Slovacia la 23%, iar taxa pentru persoanele care castiga mai mult de 3.300 de euro a fost stabilita la 25%.

Pentru toti politicienii, inclusiv pesedintele, ministrii si membri ai Parlamentului, a fost prevazuta o taxa suplimentara de 5% din salarii, conform AFP.

Introdusa in 2004 in Slovacia, taxa pe profit de 19% a fost considerata motorul succesului economic, atragand investitii straine directe in special in sectoarele auto si electronic.

Slovacia a avut cea mai rapida crestere economica, in 2012, dintre tarile din zona euro, estimata la 2,6%, comparativ cu 3,3% anul precedent si 4,2% in 2010. In acest an, cresterea ar putea incetini la 1,6%, potrivit bancii centrale.

Tot in decembrie, presedintele ceh, Vaclav Klaus, a aprobat legea privind suprataxarea bogatilor. Astfel, din 2013, cehii cu un castig lunar de peste 100 de mii de coroane cehe (5.200 dolari) platesc o taxa suplimentara de 7%, a relatat The Voice of Russia.

Potrivit estimarilor, economia Cehiei, puternic dependenta de exporturile in zona euro, a inregistrat o contractie de 1% anul trecut.

Nici americanii bogati nu au scapat de suprataxare. In mijlocul furtunii declansate de "varful fiscal", administratia Obama a decis majorarea impozitelor pentru americanii cu venituri mai mari de 400.000 de dolari, dar si pentru venituri din capital, dividende si proprietati imobiliare cu o valoare mai mare de cinci milioane de dolari.

Emblematica pentru aceasta tendinta este politica presedintelui francez Francois Hollande.

Guvernul sau socialist a incercat sa impuna o taxa de 75% asupra partii de venituri care depaseste 1 milion de euro anual. Masura, care a declansat un exod al bogatilor francezi in tari precum Belgia sau chiar Rusia, a fost respinsa de catre Consiliul Constitutional al Frantei, deoarece nu ar respecta principiul egalitatii in fata finantelor publice.

Oricum, presedintele francez este hotarat sa gaseasca o noua forma de a-si pune planul in aplicare.

Totusi, "avand in vedere venitul redus pe care il poate aduce (de circa 300 milioane de euro anual - n.red), scandalul pe care l-a provocat si prejudiciul adus imaginii Frantei, ar fi mai indicat sa fie trecuta sub tacere", considera Philippe Gudin, economist la Barclays, citat de BBC.

Citeste si:
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Prin modestia și discursurile sale, președintele Republicii Moldova Maia Sandu se bucură de o popularitate uriașă atât la Chișinău, cât și în România, acolo unde tot mai mulți se...
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Sorin Oprescu a fost primarul Bucureștiului începând din 2008 până în 2015, an în care a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție după ce a primit o mită de 25.000 de euro,...