Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Guvernul a anuntat joi masurile pe care vrea sa le ia pentru 2018 si care vor afecta pe toata lumea, de la salariati si pensionari la firme. Vineri, textul ordonantei de urgenta prin care va fi modificat Codul Fiscal a fost publicat, iar, cel mai probabil, vinerea viitoare va avea loc o sedinta de Guvern extraordinata in care masurile vor fi adoptate.
Intre timp, mediul de afaceri, care in aceasta perioada ar trebui sa definitiveze bugetele pentru anul viitor, incearca sa estimeze impactul pe care aceste masuri il vor avea asupra firmelor. Iar matematica pare sa contrazica prezentarea optimista a ministrului de Finante, care a sustinut ca prin aplicarea acestora romanii vor avea mai multi bani in buzunar, iar firmele o vor duce mai bine.
De exemplu, in ce priveste modul in care va arata fluturasul de salariu de la 1 ianuarie 2018, sunt mai multe scenarii, dintre care unele de-a dreptul negre pentru angajatii din mediul privat.
Sa recapitulam intai ce vrea Guvernul sa modifice:
Asadar, sa luam un salariu net de 3.000 de lei si sa-l trecem prin scenariile posibile.
CUM ARATA SITUATIA ACUM
Acum, la un salariu net de 3.000 de lei, statul incaseaza taxe de 2.249 de lei, costul companiei cu angajatul fiind de 5.249 de lei.
Dupa aplicarea masurilor de mai sus, presupunand ca va ramane la latitudinea angajatorului cum va proceda (amintim ca a fost emisa la un moment dat ipoteza ca statul sa oblige inclusiv mediul privat sa pastreze nivelul salariilor), putem anticipa 3 posibile scenarii.
SCENARIUL 1: ANGAJATORUL PASTREAZA SALARIUL NET PENTRU ANGAJAT
Contributiile platite de angajat vor fi de 1.795 de lei, impozitul pe venit va fi de 333 de lei, iar contributia angajatorului de 115 lei. Adica, in total, statul va incasa taxe de 2.243 de lei.
In acest scenariu angajatul ramane cu acelasi salariu, firma castiga 6 lei.
SCENARIUL 2: FIRMA DECIDE SA PASTREZE COSTUL PE COMPANIE NESCHIMBAT
Salariatul va vira taxe de 1.797 de lei, impozitul va fi de 334 de lei, iar angajatorul va da aceiasi 115 lei.
In acest scenariu angajatul castiga 3 lei la salariu, angajatorul ramane cu aceleasi costuri.
SCENARIUL 3: ANGAJATORUL PASTREAZA SALARIUL BRUT NESCHIMBAT SI ANGAJATUL PLATESTE DIN BUZUNAR DIFERENTA LA CONTRIBUTII
Acesta este si cel mai negru scenariu. Angajatul va trebui sa vireze contributii de 1.497 de lei, impozitul va fi de 278 de lei, si angajatorul va da doar 96 de lei.
Astfel, angajatorul ar castiga 876 de lei, in timp ce statul pierde 378 de lei si cel mai pagubit din aceasta afacere ar iesi salariatul, cu un minus in buzunar de 498 de lei.
Daca, in final, va intrebati, de ce toata aceasta harababura, raspunsul este la angajatii de la stat si Legea Salarizarii, care prevede, de la 1 ianuarie 2018, majorarile promise prin programul de guvernare al PSD - ALDE.
Numai ca, daca ar fi dat cresterile anuntate in campanie, cand liderii politici promiteau salarii ca in Occident pentru medici si profesori, statul roman ar fi intrat in faliment, asa cum se intampla la nivelul primariilor, dupa ce edilii au majorat salariile.
Si atunci, strategii PSD-ALDE au gasit aceasta solutie: trec contributiile de la angajator la angajat, se majoreaza salariul brut si, desi oamenii nu se aleg cu nimic in plus in buzunare, liderii politici pot spune oricand: pai si ce, nu am crescut salariile?