Noul Cod fiscal si discriminarea in ceea ce priveste TVA: Masurile de simplificare nu sunt pentru cei mici
In domeniul TVA se remarca extinderea din 2016 a masurii de taxare inversa pentru cateva vanzari de active.
Pentru publicul larg, o masura de simplificare - taxare inversa este permisa cand vanzarea are loc intre doua persoane inregistrate in scopuri de TVA, iar factura se emite doar pentru valoarea bunului vandut, fara ca sa se plateasca TVA efectiv intre vanzator si cumparator.
Practic, o masura de taxare inversa presupune colectarea TVA doar de catre vanzatorul final ce comercializeaza catre persoanele fizice sau catre societati neinregistrate in scopuri de TVA.
De exemplu, daca vindem un bun in valoare de 100.000 lei + TVA 20%, cota aplicabila in anul 2016, iar acel bun nu este supus taxarii inverse, de exemplu un mijloc de transport, atunci cumparatorul va plati furnizorului 120.000 lei, din care 20.000 lei reprezinta TVA.
Daca se aplica o masura de simplificare - taxare inversa asupra unui bun eligibil pentru aplicarea acesteia, atunci cumparatorul inregistrat in scopuri de TVA va plati numai 100.000 lei, fara sa plateasca TVA vanzatorului. Chiar daca este incorecta notiunea de scutire de TVA, masura de taxare inversa aplicata intre doi platitori de TVA are acelasi efect - cumparatorul nu plateste TVA furnizorului.
Iohannis a promulgat, in ultima zi din an, noul Cod fiscal si noul Cod de procedura fiscala
TVA de 20% de la 1 ianuarie 2016: Ce efecte vor resimti consumatorii si firmele Interviu
La ce active se aplica taxarea inversa
Codul fiscal din anul 2016 pastreaza sortimentele la care se aplica masurile de simplificare din anul 2015, cum ar fi livrarea de deseuri, livrarea unor sortimente de cereale sau livrarea certificatelor verzi insa extinde aceasta masura de taxare inversa pentru urmatoarele categorii:
Ce iese in evidenta
Intre aceste noi bunuri supuse masurii de taxare inversa se remarca ultima categorie enumerata (telefoane mobile, laptopuri si console). Eu consider ca masura a fost data cu dedicatie, dar legiuitorul a mizat probabil pe combaterea evaziunii fiscale.
Desigur, in acest context, mi-am propus sa profit si eu de aceasta masura de simplificare, cabinetul meu fiind inregistrat in scopuri de TVA, avand si eu aceleasi drepturi si obligatii ca orice platitor de TVA. Mai exact, mi-am propus ca in ianuarie 2016 sa achizitionez 3 laptopuri pentru modernizarea cabinetului pentru care voi beneficia de masura de taxare inversa, mai exact de scutirea de TVA. Doar mi-am propus, sa vedem daca o sa si reusesc!
Insa exista o piedica...
In proiectul de norme metodologice pentru TVA supus dezbaterii publice apare insa o restrictie ce nu o regasim in Codul fiscal. Masura de taxare inversa se poate aplica doar daca valoarea facturii (pretul bunurilor achizitionate) este mai mare de 22.500 lei.
Acest plafon este prezentat de catre autorii normelor Codului fiscal ca fiind utilizat si in alte state din UE. Lucru perfect adevarat. Insa ei uita ca nu toate firmele din tara noastra, in special cele mici, isi permit bunuri de valoarea asta. Si iata ca inca o data companiile mari sunt avantajate.
Prin urmare, asteptam ca organele competente sa se sesizeze, amintind tutoror faptul ca intreprinderile mici si mijlocii sunt motorul economiei, principiile comunitare stabilesc obligatia ca intai interesele acestor categorii de contribuabili sa fie satisfacute si masurile fiscale sa nu fie favorizante anumitor interese.
Consultant fiscal,
Auditor financiar,
