Muzeul de la Înalta Curte: Cărțile rare care spun cum se împărțea dreptatea încă de pe vremea lui Cuza

Duminica, 01 Mai 2022, ora 22:10
4295 citiri
Muzeul de la Înalta Curte: Cărțile rare care spun cum se împărțea dreptatea încă de pe vremea lui Cuza
Volumele rare din biblioteca ICCJ au fost expuse în condiții de muzeu pe holurile instanței. FOTO: Ionuț Mureșan

Zeci de volume rare din biblioteca Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost restaurate și sunt expuse în condiții de muzeu în sediul ICCJ de pe strada Batiștei, putând fi văzute de publicul larg în fiecare zi lucrătoare, între orele 8.00 și 16.00.

ICCJ a început un proces de restaurarea a cărților cu ajutorul pro bono al experților de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU).

Locul fișetelor metalice pline de dosare de pe holurile instanței supreme a fost luat de vitrine de sticlă speciale.

Ele asigură controlul umidității pentru o conservare ca la carte a cărților de o valoarea istorică inestimabilă, unele fiind unicat.

Oficiali ai Înaltei Curți au declarat pentru Ziare.com că au în vedere să scaneze aceste volume, astfel încât ele să poată fi citite în format digital pe site-ul scj.ro.

Până atunci, ele pot fi văzute în expozantele aduse din Italia și amplasate la primul nivel al instanței, la mezanin și la nivelul al doilea, lângă Sala Secțiilor Unite.

O dovadă că istoria și evoluția ICCJ este strâns legată de cea a României stă pe prima pagină a unui volum de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza sub forma a trei ștampile:

  • Una purtând anul 1862 cu Vulturul și Zimbrul în centru – stema Principatelor Unite – și înscripția „Înalta Curte de Cassațiune și de Justiție
  • O a doua purtând înscripția „Biblioteca Cuții de Cassație a României”, din perioada Regatului
  • A treia purtând inscripția „Tribunalul suprem al RPR” din perioada regimului comunist.

Drumul istoric al României de la principate la stat autonom – cu schimbări fundamentale precum trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian pe vremea lui Cuza și reforma monetară a lui Carol I – nu putea avea loc fără Înalta Curte.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, ca măsuri premergătoare unificării Principatelor și a eliberării de sub suzeranitatea Imperiului Otoman, cele două provincii aveau nevoie de o administrație centralizată.

Ultima „aroganță” pe care românii o visau atunci era să batem monedă proprie, dar asta avea să o facă principele, apoi regele Carol I începând cu anul 1868.

Pe timpul lui Cuza însă a avut loc, pas cu pas, reforma instituțiilor românești. De reamintit că, pe atunci, banii românilor se numeau parale, iar alfabetul folosit era cel chirilic. Alfabetul latin a fost folosit începând din mai 1962, dovadă că lucrarea cu cele 3 ștampile descrisă mai sus poate fi citită așa cum toți ne-am obișnuit.

Instanța supremă avea rolul de a unifica practica judiciară din cele două Principate – Țara Românească și Moldova – misiune care și-a păstrat-o și după Marea Unire din 1918, până în prezent.

ICCJ a fost înființată prin legea din 12 ianuarie 1861, pusă în aplicare la 15/28 martie 1862.

Explicația pentru cele două date, 15 și 28 martie 1862 este că multă vreme instituțiile din Principate și, ulterior, din România foloseau calendarul Iulian (pe stil vechi) cu vreo 2 săptămâni în urma celui Gregorian (cel nou, folosit în țările din Occident). Trecerea la stilul nou s-a făcut abia în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.

În holul mare al ICCJ – locul care în toate instanțele poartă numele de „sala pașilor pierduți” – biblioteca cu volume rare a instanței vine în contrast cu cele două panouri digitale pe care avocații și justițiabilii consultă deciziile și află când au termenele de judecată.

Juxtapunerea e interesantă sub aspectul evoluției tehnologiei deoarece, pe vremuri, aceste informații erau consultate în condici scrise de mână de către grefieri și era „bătaie” pe ele în arhive.

O astfel de condică (foto centru), scrisă cu stiloul, este expusă alături de volumele din biblioteca ICCJ.

Volumele au trecut prin multe de-a lungul celor 160 de ani pe care ICCJ i-a împlinit în 2022, asta deoarece sediul instanței supreme s-a tot schimbat în tot acest timp. Odată cu sediul se muta și arhiva și biblioteca, nu întotdeauna în spații adecvate conservării documentelor.

Trebuie spus că, în prezent, puține instanțe din București își au sediile în imobile construite cu destinația de curte de judecată, care presupune săli spațioase pentru public, spații de depozitare, de detenție pentru cei arestați preventiv, culoare separate pentru judecători, birouri și săli de deliberare. Înalta curte nu face excepție.

Așa se face că volumele rare din biblioteca ICCJ au stat prin subsoluri, au fost afectate de umezeală și de mucegai, iar restaurarea lor a presupus curățarea lor filă cu filă de către experții Bibliotecii Centrale Universitare, lucru pe care aceștia l-au făcut pro bono.

O perioadă lungă ICCJ și-a desfășurat activitatea în Palatul de Justiție de pe Splaiul Independenței, o clădire ridicată în 1880, în timpul Regelui Carol I. Din anul 2000, de când Palatul de Justiție a intrat în renovare, sediul ICCJ s-a mutat pe strada Batiștei, în fostul sediu al Direcției de Informații Externe de pe vremea regimului comunist, o clădire care avea destinația de bancă în perioada interbelică.

În prezent, Curtea de Apel București funcționează în Palatul de Justiție alături de Judecătoria Sectorului 5, Tribunalul București în fostul sediu renovat al Magazinului Junior, alături de Judecătoria Sectorului 2, Judecătoriile 1 și 4 s-au mutat într-o clădire în locul Tribunalului București (imobil care nu a fost proiectat nici el cu destinația de instanță), Judecătoria Sectorului 3 este într-o fostă vilă din perioada interbelică, iar Judecătoria Sectorului 6 este într-un imobil de pe strada Știrbei Vodă.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Scriitor român reclamat de vecini că are prea multe cărți în casă: ”S-ar putea prăbuși blocul”
Scriitor român reclamat de vecini că are prea multe cărți în casă: ”S-ar putea prăbuși blocul”
Publicistul hunedorean Daniel I. Iancu a fost reclamat de vecinii săi că deține prea multe cărți și, din cauza numărului mare de volume, blocul din Deva în care locuiește riscă să se...
Ciucă se opune impozitului progresiv sau creșterii taxelor: „România este mai competitivă cu cota unică”
Ciucă se opune impozitului progresiv sau creșterii taxelor: „România este mai competitivă cu cota unică”
PNL a introdus şi a apărat cota unică în ultimii 20 de ani şi nu va fi de acord cu creşterea taxelor sau cu impozitul progresiv, a declarat, miercuri, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă....
#Inalta Curte de Casatie si Justitie, #muzeu, #biblioteca, #carti, #Cuza unire Principate, #Carol I , #justitie