Înălţarea Domnului. De ce sărbătoarea mai este numită și "Paștele cailor"

Joi, 13 Iunie 2024, ora 07:50
4888 citiri
Înălţarea Domnului. De ce sărbătoarea mai este numită și "Paștele cailor"
Icoana Înălțării Domnului FOTO Basilica.ro

Înălţarea Domnului este sărbătorită în acest an în ziua de 13 iunie, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Din Cuvânt la Înălţarea Domnului al Sfântului Ioan Gură de Aur:

Ce sărbătoare este astăzi? Este o sărbătoare înaltă şi mare, care covârşeşte mintea omenească, şi vrednică de marea bunătate a Aceluia ce a aşezat-o, adică a lui Dumnezeu. Astăzi neamul omenesc iarăşi s-a împăcat cu Dumnezeu. Astăzi vrăjmăşia cea îndelungată s-a ridicat, războiul cel îndelungat s-a sfârşit. Astăzi s-a încheiat o minunată pace, care mai înainte niciodată nu se putea aştepta. Căci cine ar fi nădăjduit că Dumnezeu iarăşi se va împăca cu oamenii? Nu pentru că Domnul era vrăjmaş al oamenilor, ci pentru că robul era uşuratic la minte; nu pentru că Stăpânul era aspru, ci pentru că robul era nemulţumit.

(...)

Aşadar, voieşti să ştii cum am întărâtat asupra noastră pe acest Domn iubitor de oameni, plin de dragoste, bun, care toate le-a întocmit spre binele nostru? Dumnezeu hotărâse odinioară a stârpi tot neamul nostru, şi aşa de tare Se mâniase asupra oamenilor, încât voia să-i stârpească împreună cu femeile, cu copiii, cu dobitoacele şi cu tot pământul. El chiar spusese: "Voi pierde de peste tot pământul pe omul pe care l-am făcut! De la om până la dobitoc şi de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci îmi pare rău că le-am făcut" (Facerea 6, 7). Dar nu omenirea în sine ura El, ci răutatea ei.

(...) Dumnezeu Se mâniase pe noi, şi noi ne abătusem de la Dumnezeu, dar Hristos a intervenit între noi şi a împăcat amândouă părţile. Dar cum S-a făcut El mijlocitor? Pedeapsa pe care noi o meritam de la Tatăl, El a luat-o asupra Sa; din partea lui Dumnezeu El a suferit pedeapsa, din partea omenirii celei învrăjbite cu Dumnezeu - ocara.

(...)

Eu mă opresc bucuros la înjosirea naturii noastre, pentru ca să recunosc mai bine uimitoarea ei înălţare, prin bunătatea Domnului. Noi eram pulbere şi cenuşă. Dar cel puţin aceasta nu era urmare a vinovăţiei noastre, ci din cauza slăbiciunii naturii noastre, că oamenii se făcuseră mai fără de minte decât dobitoacele, după cum zice şi psalmistul: "Alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor" (Psalmul 48, 12). A se asemăna cu dobitoacele cele fără de minte înseamnă a fi încă mai înjosit decât ele. Adică, la dobitoace, lipsa de minte este ceva natural, nevinovat, dar o fiinţă înzestrată cu minte a se pogorî până la lipsirea de minte, aici este vinovăţia voinţei. Aşadar, oamenii au căzut mai jos decât dobitoacele, s-au făcut mai nemulţumitori, mai nebuni, mai vârtoşi, mai înjosiţi, mai nesimţitori decât pietrele.

Ce trebuie să zic? Cum să mă exprim? Această nevrednică omenire, cea mai fără de minte decât toate, s-a ridicat astăzi peste toate. Astăzi îngerii au văzut ceea ce de mult doreau să vadă. Astăzi arhanghelii privesc cele pe care de mult aşteptau să le vadă. Ei au văzut natura noastră strălucind de pe Tronul cel împărătesc, strălucind în slava şi frumuseţea cea nemuritoare. Căci acum, când natura omenească i-a covârşit cu cinstea, ei totuşi se bucură, aşa cum mai înainte jeleau înjosirea noastră. Deşi heruvimii alungaseră omenirea din rai, totuşi jeleau soarta ei.

(...)

Astăzi, la Înălţarea Mântuitorului la cer, iată ce se zice în istoria Apostolilor despre îngeri: "(...) doi bărbaţi au stat înaintea lor în haine albe, care au şi zis: Bărbaţi galileeni, ce staţi căutând spre cer? Acest Iisus, care S-a înălţat de la voi la cer, aşa va veni, precum L-aţi văzut mergând la cer" (Fapte l, 10-l1).

Ascultaţi acum cu luare aminte. Pentru ce vorbesc ei aşa? Nu aveau oare ucenicii ochi? Nu văzuseră ei înşişi ceea ce s-a petrecut? Nu spune evanghelistul că S-a înălţat înaintea ochilor lor? (Fapte l, 9). Pentru ce, oare, s-au înfăţişat atunci îngerii şi le-au spus că El S-a înălţat la cer? Pentru două pricini:

Întâi, fiindcă ucenicii erau întristaţi pentru despărţirea de Hristos. Cum că ei în adevăr erau trişti, aflăm din cuvintele Domnului: "Nimeni dintre voi nu mă întreabă: Unde Te duci? Ci, fiindcă v-am spus acestea, întristarea a umplut inima voastră" (Ioan 16, 5-6).

(...) De aceea li s-au arătat îngerii; ei trebuiau să aline durerea ucenicilor pentru ducerea Domnului de la dânşii, prin făgăduinţa revenirii Lui. "Acest Iisus, care S-a înălţat de la voi la cer, aşa va veni, precum L-aţi văzut mergând la cer". Vă pare rău că El se ia de la voi, însă nu vă întristaţi, El iarăşi va veni. Aceasta este întâia pricină a arătării îngerilor.

Pentru a doua pricină, nu mai mică decât prima, îngerul a adăugat: "El S-a înălţat", adică S-a înălţat, S-a ridicat la cer. Distanţa era prea mare şi ochii omeneşti nu puteau să privească trupul ce se înălţa până a ajuns la cer. Precum o pasăre, care se ridică la înălţime, se ascunde tot mai mult de ochii noştri, aşa şi trupul lui Hristos, cu cât mai sus se ridica, cu atât mai mult se depărta de ochii ucenicilor, fiindcă slăbiciunea vederii nu putea să urmărească lungimea distanţei. De aceea s-au înfăţişat îngerii, spre a încredinţa pe ucenici despre înălţarea Sa la cer, ca ei să nu creadă că El a fost luat la cer ca Ilie. Ilie a fost luat ca un rob al lui Dumnezeu, iar Iisus ca Domn; Ilie cu o căruţă de foc, Iisus a fost luat de un nor, căci şi Tatăl, precum zice Isaia, "sade pe nor" (Isaia 19, 1). Ilie, la înălţarea sa, a slobozit cojocul său asupra ucenicului său Elisei; dar Iisus, după ce S-a înălţat, a făcut să se pogoare asupra ucenicilor Săi darurile Harului şi a făcut nu numai un prooroc, ci mii de prooroci, care au fost cu mult mai mari şi mai slăviţi decât Elisei.

Aşadar, iubiţilor, să priveghem şi să îndreptăm ochii duhului nostru la a doua venire a Domnului. Apostolul Pavel zice: "însuşi Domnul întru poruncă, la glasul arhanghelului, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi împreună cu ei în nori, întru întâmpinarea Domnului" (I Tesaloniceni 4, 16-17). Însă nu toţi.

Ascultă ce zice Hristos: "Atunci vor fi două măcinând la moară, una se va lua, alta se va lăsa; în noaptea aceea vor fi doi într-un pat, unul se va lua, altul se va lăsa" (Matei 24, 41; Luca 17, 34). Ce înseamnă aceste vorbe neînţelese? Cele de la moară sunt săracii şi chinuiţii (la iudeii antici, slujnicele sau roabele erau datoare să macine făină în râşniţă), cei din pat sunt bogaţii, care au şi comoditate, şi prisosinţă. Domnul voieşte aşadar să spună că atât dintre săraci, cât şi dintre bogaţi, numai unii se vor mântui, alţii însă vor pieri. Drepţii vor fi răpiţi în nori, spre întâmpinarea Domnului, iar păcătoşii vor fi lăsaţi şi daţi osândei.

(...)

Deci, să nu se laude bogatul întru bogăţia sa şi săracul să nu se creadă mizerabil şi nenorocit. Mai vârtos fericit, şi sigur fericit, şi de trei ori fericit este cel care se va arăta vrednic în ziua aceea a ieşi întru întâmpinarea Domnului, de ar fi el şi cel mai sărac decât toţi. Iar noi, păcătoşii, să ne tânguim pe noi înşine, şi nu numai să ne tânguim, dar să ne îmbunătăţim, să ne schimbăm, pentru ca toţi să primim cu vrednicie pe împăratul îngerilor şi să putem gusta acea sfântă fericire întru Hristos Domnul nostru, Care fie proslăvit împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin.

Ziua de pomenire a eroilor neamului românesc

Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 şi consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Naţională Bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

"Eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român" sunt pomeniţi la fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe.

Tradiții și superstiții de Înălțarea Domnului

Creștinii se salută cu „Hristos S-a Înălțat!” timp de zece zile – din joia Înălțării Domnului, până de Rusalii. Răspunsul la salut este "Adevărat S-a Înălțat!"

În această zi se înroșesc ouă și se pregătesc feluri de mâncare, la fel ca de Paști.

Numele tradițional al sărbătorii vine de la Ispas. Se spune că era un cioban care, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul (Înălțarea), tăcut şi uimit şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

De Ispas se spune că sufletele morţilor se pot rătăci în drumul lor spre cer, provocând rele oamenilor şi animalelor, potrivit alba24.ro.

Însă Ispas este considerat vesel, iar tradiția spune că ar fi bine ca oamenii să se bucure și să fie cât mai veseli în această zi.

De Înălţarea Domnului, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc. Se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri.

Alții folosesc frunze de leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos.

În această zi este strict interzis să se împrumute sare şi foc. Se spune că aduce ghinion.

Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai.

Sărbătoarea mai este cunoscută și drept "Paștele Cailor"

Sărbătoarea mai este cunoscută ca Paștele Cailor. Când Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus, caii din iesle erau neliniștiți.

Fecioara i-ar fi blestemat să nu se sature decât o dată în an și atunci, doar un ceas. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.

Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite.

Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers.

Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paștele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

Circul grotesc al Dianei Șoșoacă în Parlamentul European. "Niciodată pentru dictatura UE/Niciodată cu Ucraina" VIDEO
Circul grotesc al Dianei Șoșoacă în Parlamentul European. "Niciodată pentru dictatura UE/Niciodată cu Ucraina" VIDEO
Diana Șoșoacă, proaspăt aleasă eurodeputat în Parlamentul European, a participat marți, 16 iulie, la alegerea noului președinte al legislativului european. Tot atunci, Șoșoacă a...
România are doi vicepreședinți în Parlamentul European. Cine sunt eurodeputații aleși din primul tur
România are doi vicepreședinți în Parlamentul European. Cine sunt eurodeputații aleși din primul tur
Marţi, 16 iulie, s-a votat în Parlamentul European pentru alegerea celor 14 vicepreşedinţi. 11 au fost aleși în primul tur. Printre ei, și doi eurodeputați români. Victor Negrescu (S&D)...
#Inaltarea Domnului, #Ispas Inaltarea Domnului, #Pastele Cailor, #Pastele Cailor Inaltarea Domnului , #sarbatoare
  1. Scandal în Țara Galilor. Premierul a demisionat. Ce acuzații i se aduc după patru luni de la alegeri
  2. Canicula face prăpăd și-n Grecia. Ce a interzis guvernul elen să se facă în aer liber
  3. Rusia nu iartă pe nimeni. Ce a pățit un avocat celebru după ce l-a criticat pe Putin
  4. Furtuna de "urgență gravă" a făcut ravagii în București. Vijelia a lăsat în urmă zeci de copaci și stâlpi de iluminat doborâți FOTO
  5. Carambol violent în Ialomița. Cinci persoane, printre care și un minor, au fost rănite în urma impactului
  6. Avioane ținute în aer la Otopeni de o furtună violentă. De unde veneau aeronavele
  7. "Imperialul" Ferdinand a ajuns la închisoare pentru niște ceapă. Cum a încercat bulibașa să înșele un comerciant
  8. Cele mai multe cereri de despăgubire pentru zborurile anulate de Tarom nu sunt complete. Banii nu se pot transfera
  9. Consilierul lui Rareș Petru Achiriloaie (ANPDCA) a demisionat
  10. Adrian Cioroianu a devenit oficial suspect în dosarul dezvăluirii că Emilia Șercan analizează teza de doctorat a lui Mircea Geoană