TOP 10: ce infracțiuni au comis deținuții închiși acum în penitenciarele din România / Problemele pe care le acuză cei din spatele gratiilor

Deficiențele justiției din România au atras ca un magnet, diverse etichete, de-a lungul timpului. Justiția a reprezentat o temă care a generat proteste de stradă, talk show-uri și o mulțime de comentarii în social media.

Problemele sunt raportate și din afara sistemului, și din sistem. De exemplu, în orașele mari, în special în București-Ilfov, există nemulțumiri cu privire la volumul mult prea încărcat, în cazul multor judecători și chiar procurori. Polițiștii și personalul din penitenciare, de asemenea, susțin că resursa umană este subdimensionată. Cetățenii de rând și reprezentanții lor în justiție arată cu degetul spre nerezolvarea marilor dosare de corupție și atrag atenția asupra duratei mult prea mari de instrumentare a dosarelor în care sunt parte. În plus, unii deținuți își varsă și ei oful, cu referire la condițiile din penitenciare, pe care le consideră precare.

Există controverse, polemici, însă cert este faptul că penitenciarele din România nu duc lipsă de deținuți. În cele 44 de spații pentru detenție din țara noastră se află peste 20.000 de cetățeni.

Cei mai mulți deținuți din spatele gratiilor (16%) au comis infracțiunea de furt calificat. Apoi, urmează cei condamnați pentru omor (11%) și cei condamnați pentru viol (10%).

În funcție de împrejurări, furtul calificat are următoarele limite de pedeapsă: închisoarea de la 1 la 5 ani, închisoarea de la 2 la 7 ani, închisoarea de la 3 la 10 ani, potrivit art. 229 din Noul Cod penal (NCP). Omorul se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, potrivit art. 188, iar în cazul violului, pedepsele sunt închisoarea de la 5 la 10 ani, închisoarea de la 7 la 12 ani, respectiv închisoarea de la 7 la 15 ani, potrivit art. 218 NCP.

Infracțiunile comise de românii condamnați la închisoare, aflați acum în detenție

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a transmis pentru Ziare.com situația centralizată din penitenciarele din România, pentru luna noiembrie 2024:

1. Furtul calificat - 15,88% (art. 229 NCP), 3.914 persoane;

2. Omorul - 11,01% (art. 188 NCP), 2.713 persoane;

3. Violul - 9,54% (art. 218 NCP), 2.325 persoane;

4. Tâlhăria calificată (art. 234 NCP) - 9,32%, 2.297 persoane;

5. Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri - 7,36%, 1.815 persoane;

6. Omorul calificat (art. 189 NCP) - 5,37%, 1.323 persoane;

7. Conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 NCP) - 4,93%, 1.215 persoane;

8. Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art. 336 NCP) - 3,16%, 779 persoane

9. Tâlhăria (art. 233 NCP) - 2,16%, 553 persoane;

10. Omor deosebit de grav (art. 176 CP) - 1,96%, 484 persoane.

Problemele din penitenciarele României

Supraaglomerarea reprezintă, în continuare, o problemă în sistemul penitenciar. Măsurile solicitate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se lasă așteptate, remarcă Anca-Elena Bălășoiu, avocat și cadru universitar.

„În ceea ce privește condițiile din penitenciarele din România, așa cum bine cunoaștem, din 2017, CEDO a semnalat mai multe nereguli, abuzuri în penitenciare. Astfel, România a fost acuzată de rele tratamente aplicate deținuților și chiar de tortură, principala problemă fiind, însă, cea a supraaglomerării. CEDO a impus României existența unui spațiu de minimum 4 metri pătrați pentru fiecare deținut încarcerat, însă acest lucru nu a fost realizat pe deplin, pentru că statul român nu are o politică a înființării de noi centre de primire și de încarcerare a deținuților, ci se merge mai degrabă pe o extindere a locurilor din penitenciarele din România.

Există statistici la nivelul anului 2022, potrivit cărora locurile din penitenciarele din România însumează 17.500 de locuri aproximativ și nevoia reală este de 22.000 de locuri. Asta înseamnă că există câteva mii de deținuți supraaglomerați, în celule neconforme”, a declarat Bălășoiu, pentru Ziare.com.

Avocatul Ilie Dorin susține, de asemenea, că la nivelul Guvernului nu există prea mult interes pentru a pune la punct infrastructura din sistemul penitenciar.

„În ceea ce privește condițiile de detenție, supraaglomerarea este principala și cea mai mare problemă, nerezolvată de nimeni, pentru că nu există interes. Condițiile de detenție sunt precare în raport cu condițiile de detenție din Occident, referindu-ne la igienă, sistem medical penitenciar, asistență psihologică etc.

Probabil, se așteaptă să se amnistieze sau să se grațieze unele fapte tocmai pe motiv că nu sunt penitenciare, deși s-ar fi putut construi în regim de urgență două penitenciare, proiect discutat în Ministerul de Justiție de prin 2017… Aflat în lucru, în nu știm ce fază... Construcția și punerea în funcțiune a unui penitenciar nu cred că ar dura mai mult de 2 ani, inclusiv resursa umană. Deci dacă s-ar vrea, s-ar putea”, a precizat Dorin, pentru Ziare.com.

Potrivit ANP, în perioada 2021-2023 au fost create 2003 locuri noi de cazare pentru deținuți și au fost modernizate 218 locuri. Până în 2025 ar urma să fie gata alte 1.782 de locuri, a transmis ANP, pentru Ziare.com.

Ce pedeapsă a primit un individ care a violat o minoră cu probleme mintale, dintr-un centru de plasament, în fața unui copil de 13 ani

Un individ care a violat în și și-a bătut joc de fată de 14 a fost condamnat la 7 ani de închisoare, luni, 2 decembrie, de către judecătorii din Iași. Fapta s-a petrecut la Centrul de...

Cum recruta Horațiu Potra mercenari dintre angajații MApN. Ce salarii primeau aceștia în Congo

O companie militară private condusă de Horațiu Potra, apropiat de Călin Georgescu, racola cetățeni români și moldoveni pentru misiuni în Congo. În august 2024 erau în jur de o mie,...