Despre Adrian Nastase
Adrian Nastase este doctor in drept, fost membru PSD, fost premier, fost presedinte al Camerei Deputatilor, fost ministru de Externe si candidat la presedintia Romaniei.
La 20 iunie 2012, Adrian Nastase a fost condamnat definitiv, de catre inalta Curte de Casatie si Justitie, la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul "Trofeul calitatii", in care a fost acuzat in legatura cu strangerea de fonduri pentru campania electorala din 2004, cand a candidat pentru Presedintie din partea PSD. In seara aceleiasi zile, Adrian Nastase a incercat sa se sinucida, la locuinta sa din strada Zambaccian. El a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 pana in 26 iunie, cand a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova.
In 18 martie 2013, magistratii Tribunalului Bucuresti au decis eliberarea conditionata din penitenciar a fostului premier.
In 6 ianuarie 2014, Adrian Nastase s-a intors dupa gratii. Judecatorii Curtii Supreme au dat verdictul in dosarul "Zambaccian", ultimul pe care acesta il mai avea pe rol. Fostul premier a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu executare pentru luare de mita si santaj.
Nascut pe 22 iunie 1950, Adrian Nastase este casatorit cu Dana Nastase si impreuna au doi fii: Mihnea si Andrei.
Adrian Nastase este licentiat in drept si in istorie. Si-a construit in aproape 20 de ani o cariera politica in pasi mai mari si mai mici, are o cariera didactica de nivel universitar, a fost „ministru, prim-ministru, este blogger” - cum singur se prezinta pe blogul pe care scrie foarte des.
In 2004, a candidat din partea PSD la alegerile prezidentiale si a pierdut in turul II, la o diferenta infima, in fata lui Traian Basescu.
Dupa ce a pierdut fotoliul de la Cotroceni, pentru Nastase a inceput o perioada neagra. Intai a fost inlaturat de la conducerea PSD, apoi din functia de sef al Camerei Deputatilor si apoi au inceput eternele perindari pe la DNA, el fiind anchetat, urmarit penal si trimis in judecata in mai multe dosare de coruptie.
Cu toate acestea, la primul scrutin uninominal pentru Parlament, Adrian Nastase a fost ales deputat intr-un colegiu din Mizil, Prahova, cu peste 60% din voturi, in ciuda dosarelor penale in care a fost cercetat pentru coruptie.
In doua dintre acestea (Zambaccian I si Matusa Tamara), Nastase a fost si judecat, dar nu pana la capat, deoarece o decizie a Curtii Constitutionale a decis ca pentru a incepe urmarirea penala impotriva unui fost sau actual ministru care este si parlamentar trebuie aviz din partea Camerei din care face parte. Ulterior, votul colegilor din Camera Deputatilor l-a scapat pe fostul premier de o solutie in instanta.
Nastase a publicat mai multe carti de drept si politica.
Studii
In 1987 si-a obtinut doctoratul in Drept International, la Universitatea Bucuresti
In 1978, a absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie, sectia Sociologie, din cadrul Universitatii Bucuresti
In 1973, a absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti
Activitatea profesionala
Din 1990 este profesor de drept international la Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti
In 1994 a fost profesor asociat la Universitatea Panthéon Sorbonne din Paris.
In perioada 1992-1997 a predat la Facultatea de Drept, Universitatea “Titu Maiorescu”, Bucuresti
Din 1992 preda la Facultatea de Drept, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, Bucuresti
In 1992 a predat si la Facultatea de Drept, “Nicolae Titulescu” Institutul de Drept si Relatii Internationale, Bucuresti.
In perioada 1973-1990 a fost cercetator la Institutul de Cercetari Juridice/Academia Romana, Bucuresti.
In perioadele 1977-1979 si 1984-1985 a fost profesor de drept international, asociat la Academia de Studii Economice (ASE), Bucuresti
Activitatea politica
In 2012, dupa condamnarea sa in dosarul "Trofeul Calitatii", a fost exclus din PSD
In martie 2010, a fost reales presedinte al Consiliului National al PSD
Din noiembrie 2008 este deputat PSD de Prahova, ales uninominal
Din februarie 2008 este presedinte al Consiliului National al Partidului Social Democrat
In perioada aprilie 2005 - martie 2006 a fost presedinte executiv al PSD
In perioada decembrie 2004 - martie 2006 a fost presedinte al Camerei Deputatilor
In noiembrie 2004, a candidat la presedintia Romaniei din partea PSD; ajunge in turul II cu Traian Basescu si pierde in fata acestuia.
Intre 2001 si 2005 a fost presedinte al PSD
In perioada 2000-2004 a fost prim-ministru al Romaniei
Intre 1997 si 2000 a fost prim-vicepresedinte al PDSR
In perioada 2000-2001 a fost presedinte al PDSR
In perioada 1996-2000 a ocupat functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor
Intre 1993 si 1997 a fost presedinte executiv al PDSR
In perioada 1992-1996 a fost presedinte al Camerei Deputatilor
Intre 1990 si 1992 a fost ministru al Afacerilor Externe in Guvernele Petre Roman si Theodor Stolojan
Din 1990 este deputat FSN, ulterior PDSR si PSD, ales in 5 legislaturi
In 1989 a participat la doua conferinte ale tineretului comunist, la Moscova in U.R.S.S. si Phenian (Pyongyang) in Coreea de Nord
In perioada 1976 - 1989 a fost membru PCR, secretar al UTC.
Premier al Romaniei
Adrian Nastase a fost premierul Romaniei in perioada 28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004. A condus un Cabinet format din ministri PSD, minoritar in Parlament, dar care s-a bucurat de sustinerea partidelor mici si astfel a primit votul de investitura.
In perioada Guvernului Nastase, Romania a reusit sa se integreze in NATO si a facut pasi importanti spre aderarea la UE inchizand importante capitole de negociere.
Cabinetul Nastase a stat bine si la capitolul crestere economica, cea mai mare de la Revolutie pana la acea data.
Insa au existat si probleme legate de unele acuzatii de coruptie la nivel inalt, care au atras si criticile Bruxelles-ului, si neintelegeri cu presedintele Ion Iliescu.
Adrian Nastase a fost acuzat de aroganta in relatia cu Parlamentul si cu UE, iar Executivul a fost criticat pentru ca a guvernat prin ordonante de urgenta, ignorand astfel rolul de legiuitor al Parlamentului.
Candidat la presedintie
In 2004, Adrian Nastase a candidat la alegerile prezidentiale.
Adrian Nastase si-a creat de-a lungul timpului imaginea candidatului european, tehnic, sobru, (chiar arogant, asa cum il califica chiar Ion Iliescu), ceea ce i-a creat inconveniente in fata unui electorat cu apetenta spre pitoresc.
A incercat sa contracareze imaginea de lider familiarizat doar cu saloanele diplomatice printr-o campanie in care a mers in catune, in targuri, in locuri ce ii pareau, in mod normal, straine. S-a inconjurat, de asemenea, in timpul campaniei, atat de oameni lipsiti de notorietate, dar si de vedete media, actori sau oameni de cultura, din aceeasi dorinta de a imprumuta imaginea omului politic accesibil.
Imaginea de om instarit l-a distantat pe Nastase de electoratul traditional al PSD, care l-a votat ani la rand in postura de presedinte pe "sarac si cinstitul” Ion Iliescu.
Asa se face ca a pierdut la mustata aproape alegerile in fata lui Traian Basescu.
Insa Nastase nu a renuntat la ideea de a deveni presedinte. In martie 2009, a spus ca ar vrea sa candideze iarasi la prezidentiale, desigur numai daca partidul il va solicita.
"Daca la nivelul partidului se va considera ca aceasta este cea mai buna formula, dincolo de jocurile de sondaje care au inceput sa apara, evident ca nu am sa ma dau inapoi de la aceasta competitie. Trebuie sa ne gandim la cea mai buna solutie, la un candidat care poate sa-l inlocuiasca pe Traian Basescu. Peste tot se simte nevoia unei reactii clare anti-Basescu pentru ca dincolo de istoria relatiilor personale cu Basescu este vorba si de felul in care la acest moment sunt o multime de probleme care nu merg si oamenii asociaza aceste rateuri de guvernare cu cel care conduce guvernul din umbra sau direct de la Cotroceni", a declarat Adrian Nastase.
Candidez, nu candidez
La inceputul lui februarie 2010, Adrian Nastase a anuntat ca va candida pentru fotoliu de presedinte al PSD. El a declarat ca obiectivul sau este ca PSD sa redevina, in doi ani, cel mai puternic partid din Romania.
"In aceste zile am primit foarte multe mesaje. Multi prieteni mi-au cerut un raspuns. Da, voi candida la sefia PSD. As putea sa stau linistit acasa. Bataliile din ultimii ani le-am purtat cam singur, intr-o republica a procurorilor. Obiectivul meu este foarte simplu, sa redevenim cel mai puternic partid din Romania. Nu am o miza personala, nu imi doresc sa mai fiu ministru, prim-ministru. Nu-mi doresc sa candidez din nou la presedintie. Peste cinci ani lumea se va schimba, sa vedem ce candidat va propune Traian Basescu, la evolutiile din zona liberala. Va trebui sa asezam o echipa tanara in block-start-uri. Eu stiu sa formez echipe. Cu revolutia binelui am ajuns destul de rau. E nevoie de seriozitate, sa recunoastem efortul din tara, dar si de o echipa puternica la varf. Unii au lansat ideea ca as fi un tip razbunator, ca vreau sa vin sa le iau gatul unora, sa le rup picioarele altora. Am facut greseli, am luat multe decizii gresite, dar nu din razbunare", a declarat fostul premier Adrian Nastase, in sedinta Consiliului Natioanal al PSD. Insa cateva zile mai tarziu, suparat din cauza deciziilor pe care le-au luat pesedistii din tabara Mircea Geoana in legatura cu organizarea Congresului, Nastase a aratat ca nu mai candideaza pentru ca nu doreste sa fie "un figurant intr-un scenariu prost scris".
"Nu am de gand sa legitimez prin participarea mea la aceasta competitie, o competitie in care nu cred. Am o mult prea mare pretuire pentru mine insumi", a declarat Nastase, imediat dupa anuntul retragerii din cursa cu Mircea Geoana.
"Singura mea dorinta este ca partidul sa nu se desire, sa avem intelepciunea necesara pentru a ne recalibra mesajul, a adaugat Nastase.
La Congres, Nastase l-a sprijinit pe Victor Ponta, care a devenit liderul PSD.
Averea
Despre Adrian Nastase se stie ca este un om bogat, fapt confirmat de declaratiile sale de avere. Este colectionar de arta, detine o colectie de icoane, carti, mobila, obiecte decorative, timbre. Are conturi importante.
De numele sau a fost lipita sintagma "Nastase patru case". Nu a venit cu clarificari, la momentul respectiv. Mai tarziu, declaratia de avere avea sa precizeze ca premierul Adrian Nastase are doua proprietati, iar sotia sa, Dana Nastase, o alta proprietate si cote parti din alte doua.
Adrian Nastase si-a justificat o parte din avere prin mostenirea primita de la socrul sau, fost ministru al agriculturii in perioada communista, Angelo Miculescu, si prin alta mostenire de matusa Tamara a sotie sale.
Zambaccian si Tamara - adio putere!
Imediat dupa ce a pierdut alegerile prezidentiale din 2004, pentru Adrian Nastase a inceput cosmarul DNA.
Zambaccian si Matusa Tamara sunt primele doua dosare de coruptie in care a fost anchetat Adrian Nastase si care l-au costat functii importante in stat si in partid.
Nastase era cercetat inca de pe vremea cand era prim-ministru, in urma unei reclamatii depuse la Parchetul National Anticoruptie (PNA) de Mona Musca. Dosarul a fost inchis din lipsa de probe.
Totul a reinceput dupa ce PSD a pierdut puterea cu niste acuzatii de luare de mita si de obtinere de foloase necuvenite in dosarul Zambaccian. Adrian Nastase si sotia sa Dana mergeau in 2005 aproape zilnic la audieri, la DNA.
Procurorii DNA au dorit sa ii perchezitioneze casa. Nastase s-a opus cat a putut. In schimb, presedintele de atunci al Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a prezentat presei locuinta sa din strada Muzeul Zambaccian.
Cat despre faimoasa matusa Tamara, totul a pornit in 2005 de la o femeie in varsta de 97 de ani, care traia intr-un bloc modest din sectorul 1, cu o pensie de patru milioane de lei, dar care avea sa-i lase mostenire nepoatei sale, Dana Nastase, o avere de aproape un milion de euro.
Totusi, ca urmare a acestor scandaluri, in martie 2006, Nastase a renuntat la postul de presedinte al Camerei Deputatilor si ulterior a fost indepartat si din functia de presedinte executiv al PSD.
Istoria dosarelor lui Nastase la CC si in Parlament
Simplu deputat dupa 2004, fara imunitate ca urmare a revizuirii Constitutiei si in atentia procurorilor DNA cu mai multe dosare, Adrian Nastase a ridicat in iulie 2007 o exceptie admisa de Curtea Constitutionala, potrivit careia in calitatea sa de fost ministru urmarirea penala ar trebui ceruta de presedinte sau de Parlament.
La putin timp insa, Guvernul a desfiintat prin ordonanta comisia de la Cotroceni pe baza analizei careia presedintele putea aviza inceperea urmarii penale a ministrilor, act normativ declarat si el neconstitutional in noiembrie 2007.
Curtea Constitutionala a decis la acea vreme ca nu i se poate insa suprima acest atribut sefului statului, care putea decide asupra cererilor de avizare inaintate de procurorii anticoruptie.
O alta decizie a judecatorilor constitutionalisti a investit insa Parlamentul cu puterea deciziei in cazul senatorilor si deputatilor actuali sau fosti ministri. In martie 2008, ca urmare a unei sesizari a Senatului CCR, a hotarat ca inceperea urmaririi penale a actualilor si fostilor ministri sa fie ceruta de Parlament daca acestia sunt senatori sau deputati, iar daca nu de presedinte.
Astfel dosarele Zambaccian si Matusa Tamara au avut de trecut prin filtrul comisiei a Camerei Deputatilor. In iunie 2008, Comisia juridica a finalizat rapoartele fara a face o recomandare plenului, dar atragand atentia ca, din punctul de vedere al deputatilor juristi, cauzele nu se sustin, fiind vorba, mai degraba, de dosare politice.
Toate acestea, dar si procedura care prevedea un cvorum de doua treimi, au facut ca la finalul sesiunii parlamentare votul in ceea ce-l priveste sa fie anulat.
Parlamentarii au fost tinta criticilor Uniunii Europene in iulie 2008, cand in raportul de tara al Comisiei Europene, care mentinea monitorizarea pe justitie, se arata ca legislativul de la Bucuresti blocheaza dosarele de mare coruptie. La solicitarea insistenta a presedintelui Basescu, Camera Deputatilor a fost convocata in sesiune extraordinara pentru a vota din nou cererea de incepere a urmaririi penale a lui Adrian Nastase.
Pe 13 august, deputatii nu au fost insa de acord cu procurorii anticoruptie, solicitarea acestora nefiind aprobata. Adrian Nastase a apreciat insa ca votul dat in Parlament reprezinta "o solutie politica data unui dosar politic", niciunul dintre acuzatotii sai nedorind "sa se faca dreptate". Mai mult, el a exclus posibilitatea unei demisii.
Trimis la judecata
De abia in martie 2009, plenul Camerei Deputatilor a aprobat cererea adresata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind inceperea urmaririi penale a lui Adrian Nastase in cazul dosarelor „Matusa Tamara” si „Zambaccian”.
De data aceasta, Adrian Nastase le-a cerut colegilor sai sa voteze trimiterea dosarelor sale in justitie pentru a-i da sansa sa se apere. Porivit spuselor sale, dosarele intocmite sunt pur politice, comandate de nimeni altul decat Traian Basescu, care nu ar avea alta preocupare decat urmarirea adversarilor sai. In urma votului, cererea Parchetului de urmarire penala a lui Adrian Nastase a fost avizata: 158 de deputati s-au exprimat in favoarea cererii, iar 128 impotriva.
In octombrie 2009, DNA a dispus trimiterea in judecata a lui Adrian Nastase pentru infractiunea de dare de mita in dosarul "Matusa Tamara".
Pe langa deputatul PSD au mai fost trimisi in judecata Melinescu Ioan, presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) si Priboi Ristea, consilier al fostului prim-ministru Nastase.
"In cursul lunii noiembrie 2000, inculpatul Melinescu Ioan, in calitate de membru al Plenului Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, i-a contactat, cu sprijinul persoanei denuntatoare, pe inculpatii Priboi Ristea si Nastase Adrian, carora le-a comunicat ca, in cadrul institutiei in care isi desfasura activitatea, se afla in lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, o lucrare avand ca obiect depunerea in numerar a unei sume de 400.000 de dolari, intr-un cont bancar avand-o ca titular pe Nastase Daniela, sotia inculpatului Nastase Adrian.
Cu aceasta ocazie, Melinescu Ioan i-a promis lui Nastase Adrian ca va bloca lucrarea pana dupa alegerile din decembrie 2000, sugerand ca acest dosar trebuie sa dispara. Nastase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectiva, aratand ca urmareste aceasta finalitate" se arata in comunicatul DNA.
Ca urmare a acestei intelegeri, dupa numirea sa, la data de 28.12.2000, in functia de prim-ministru al Guvernului Romaniei, Nastase Adrian a determinat, in prima sedinta de Guvern, emiterea H.G. nr.1399/30.12.2000, pe care a si semnat-o in calitate de prim-ministru.
Prin respectiva hotarare, Melinescu a fost numit in functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor.
Dosarul se va judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Trofeul Calitatii
Alt dosar de coruptie in care este anchetat Adrian Nastase este „Trofeul Calitatii. Inalta Curte de Casatie si Justitie a inceput in 2009 judecarea dosarului "Trofeul Calitatii", in care Adrian Nastase, Irina Jianu si alte patru persoane sunt acuzate in legatura cu strangerea unor sume de bani pentru campania electorala prezidentiala din 2004.
Conform DNA, Adrian Nastase a fost trimis in judecata alaturi de Jianu si de celelalte patru persoane, in data de 20 ianuarie 2009, dupa ce procurorii au constatat ca simpozionul „Trofeul calitatii" a fost organizat pentru a masca strangerea unor sume de bani de la societati pentru campania electorala prezidentiala a social-democratului.
DNA sustine ca nu a fost nevoie de avizul Parlamentului in acest dosar pentru ca faptele retinute in sarcina lui Adrian Nastase nu au fost savarsite in calitatea sa de prim-ministru.
Nastase este acuzat de folosirea influentei sau autoritatii functiei de presedinte al unui partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata.
Din rechizitoriul intocmit de procurori, sustine DNA, a reiesit ca, in cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), sub conducerea Irinei Jianu, a initiat organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul calitatii in constructii”. In realitate, simpozionul reprezenta un cadru in care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strangerea unor sume de bani pentru campania electorala prezidentiala a lui Adrian Nastase.
Disputa cu Roberta Anastase
In martie 2009, presedintele Camerei Deputatilor, democrat-liberala Roberta Anastase, a intrat intr-un conflict cu Adrian Nastase. Roberta Anastase s-a mutat de langa Adrian Nastase la sedintele Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, lucru care l-a deranjat pe fostul premier.
„Frumusetea este trecatoare, insa prostia nu”, a declarat Adrian Nastase intr-o interventie la Radio Guerilla.
"Ceea ce o deranjeaza probabil, asa mi-a zis cineva, e ca as putea sa vad notitele pe care i le fac consilierii cu ce sa spuna la fiecare dintre punctele de pe ordinea de zi. Banuiesc. In sfarsit, e o chestiune absolut jenanta, dupa parerea mea este o chestiune care da dreptate unui prieten al meu care spunea ca, nu vreau sa fiu rautacios, dar il citez - frumusetea trece, prostia se pare ca nu", a adaugat Adrian Nastase.
In replica, Roberta Anastase a declarat ca este uimita de nivelul la care a ajuns Adrian Nastase si de faptul ca a jignit o femeie.
„Din pacate dansul se amageste crezand ca mai reprezinta ceva in politica romaneasca. O marca este poate doar la Mizil acolo unde cu diverse marci de produse a reusit sa-si cumpere locul de parlamentar. Pe scena politica nu mai reprezinta nimic. Si din punctul asta de vedere eforturile pe care le face si in plan politic, dar si in interiorul partidului sau nu-mi fac decat sa-mi inspire mila (...) Astfel de oameni ca Adrian Nastase nu trebuie sa mai existe in politica", a declarat Roberta Anastase pentru Gandul.
Trecutul in comunism
Pe cand era student, Adrian Nastase s-a casatorit cu fiica lui Grigore Preoteasa, important nomenclaturist comunist, care a murit in octombrie 1957.
In scurt timp, Adrian Nastase divorteaza si se casatoreste cu Dana Miculescu, fiica unuia dintre cei mai importanti demnitari comunisti din perioada Ceausescu, Angelo Miculescu.
Prin intermediul socrului sau, Adrian Nastase l-a cunoscut pe Sorin Tesu, cel care avea sa-i devina unul dintre colaboratorii cei mai apropiati. In 1981, in locul lui Angelo Miculescu este numit ministru al Agriculturii si Industriei Alimentare Ion Tesu.
Ion Tesu este tatal lui Sorin Tesu, cel care avea sa devina omul de incredere al lui Adrian Nastase. Dupa alegerile din 2000, Sorin Tesu este numit de Adrian Nastase in functia de sef de cabinet al primului ministru.
Intre 1973 si 1990, Adrian Nastase a fost jurist la Institutul de Cercetari Juridice din Bucuresti, unde a fost coleg cu Rodica Stanoiu.
Desi inca tinar, Adrian Nastase a devenit in anii '80 un om de mare incredere al partidului comunist si a fost trimis sa reprezinte regimul Ceausescu la institutiile internationale care se ocupau de drepturile omului.
Atentie, vorbeste Nastase!
„Cineva voia sa vina, la un moment dat, sa imi numere gainile. Eu i-am sugerat mai bine sa vina sa-mi numere ouale”.
„Judecatorii nu sunt fiinte de pe alte planete”.
„Sunt situatii in care femeile nu conteaza”.
„ Singura greseala care trebuie sa nu o faci niciodata este sa nu faci niciodata o greseala de doua ori.”
„Banii astia provin dintr-o realitate care este demonstrabila”.
„Ceea ce este dramatic pentru un om ca mine este ca semneaza mai mult decat citeste”.
„Ne tot plimbam cu coruptia in gura, o scoatem afara, o intoarcem inauntru, coruptia, vreau sa spun”.
Afiliere la organisme internationale
Membru de onoare al Comitetului pentru limba dreptului european (2005)
Copresedinte al Comitetului pentru Europa de Sud Est al Internationalei Socialiste(2004-2006)
Presedinte al Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI) (din 2003);
Presedinte, membru fondator, Asociatia Romana de Politica Externa, (2000)
Membru de Onoare al Asociatiei Euro –Atlantice “Manfred Wörner”(1999)
Membru de Onoare al Asociatiei Romane de Prietenie cu R. P. Chineza (1999)
Vicepresedinte, Consiliul Mondial al Fostilor Ministri ai Afacerilor Externe (1993 - reales in iulie 1999)
Membru in Societatea Americana de Drept International (din 1995)
Membru titular in Asociatia Oamenilor de Stiinta din Romania, Bucuresti (1994)
Membru in Asociatia Romana a Barourilor, Bucuresti (1992)
Membru in Consiliul consultativ al Institutului pentru Studii Est-Vest (IEWS), New York (1991 – 1997)
Vicepresedinte, Asociatia de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI) (1990-2003)
Presedinte al Fundatiei Europene “Titulescu” din Bucuresti (din 1990)
Membru al Societatii Franceze de Drept International din 1984
Coordonator de studii, Institutul International pentru Drepturile Omului, Strasbourg (1984)
Membru fondator, Sistemul International de Informare si Documentare asupra Drepturilor Omului (HURIDOCS), London (1982)
Hobby
Adrian Nastase este pasionat de tenis, vanatoare si pescuit.
In cadrul Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AGVPS) din Romania a indeplinit mai multe functii importante. In 1993 a fost ales presedinte, apoi reales in anii 1995 si 2001). Din 13 mai 2006 este presedinte de onoare al AGVPS.
A fost presedinte si al Federatiei Romane de Tenis in perioada 1995 – 1996. In 2000 a fost membru al Consiliului de Onoare al Comitetului Olimpic Roman.
Nastase are si o diploma de membru de onoare al Consiliului Director al Federatiei Romane de Ju-Jitsu si de presedinte al Colegiului Centurilor Negre (din 17 octombrie 2000).
Diverse
Presedinte al Asociatiei pentru pastrarea traditiilor Colegiului Sfantul Sava (2004)
Coordonator stiintific al ,,Revistei Romane de Drept International” (2003)
Membru fondator al „Revistei romane de drept comunitar” (2003)
Membru de onoare al Automobil Clubul Roman (2000)
Presedinte, Membru fondator, Asociatia Romana pentru Educatie Democratica (ARED), Bucuresti (1995 - 2000)
Presedinte, Membru fondator, Centrul pentru Studierea Organizatiilor Religioase (CSOR), Bucuresti (1999)
Membru de Onoare al Fundatiei Cultural Stiintifice Aromane “Andrei Saguna” (1998)
Membru de onoare al Societatii Nationale de Cruce Rosie (1996)
Membru fondator, Asociatia Romana Anti-drog, Bucuresti (1993)
Ordine si medalii
Distinctia „Marea Cruce Moldava” oferita de Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolit al Moldovei (2003)
Ordinul Cavalerul – conferit de presedintele Republicii Italia (2003)
Premiul „Pentru curaj politic”, acordat de Asociatia pentru politica externa a Universitatii Sorbona Paris I si de publicatia „Politique internationale” – Paris (2003)
Titlul de Mare Ofiter al Ordinului National al Legiunii de Onoare al Republicii Franceze (2002)
Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de „Mare Cruce” (2002)
Diploma de Excelenta – Asociatia Euro-Atlantica “Manfred WÖRNER” (2000)
Medalia papala de aur „Ioan Paul II”, pentru marele jubileu al Anului 2000
Premiul “Mihail Eliescu” pe anul 1994 – Uniunea Juristilor din Romania (1994)
Premiul “Nicolae Titulescu”, Academia Romana, Bucuresti (1994)
Carti publicate (bibliografie selectiva)
„Codul Zambaccian”, 2006
„Rolul doctrinei in evolutia dreptului international”, 2006
„Dimensiunile politicii externe in Tratatele Romaniei – Evidenta cronologica si clasificare pe domenii (1990 – 2005)”, 2005
„Victoria normalitatii. Construirea Romaniei europene", 2004
„De la Karl Marx la Coca Cola”, Bucuresti 2004
”Destinul Contemporan al Dreptului International – Reflectii dintr-o perspectiva europeana, Universitatea „Nicolae Titulescu” (2004)
„Discursuri parlamentare”, (2004)
„Europa Quo Vadis? – Spre o Europa Unita” (2003)
„Spre normalitate – o viziune social-democrata moderna privind viitorul Romaniei”, Versiune si in engleza (2002)
„Nicolae Titulescu contemporanul nostru” (2002)
„Protecting Minorities in the Future Europe - between Political Interest and International Law” - coautor (2002)
„Romania NATO 2002”, (2002)
„Romania si viitorul Europei” – coordonator (2001)
„Organizarea internationala“, (2001)
„Drept international contemporan. Texte esentiale” - coautor (2001)
„Batalia pentru viitor” (2000)
„Drept International contemporan” (2000)
Colectia Enciclopedica DOCUMENTA UNIVERSALES - “Documente fundamentale ale dreptului international si ale relatiilor internationale” – 8 volume, (1997-1999)
„Tratatele Romaniei (1990-1997)”, Bucuresti, 1998
„Romania si noua arhitectura mondiala”, Bucuresti, 1996
„Umor parlamentar”, Bucuresti, 1996
„Ideea politica a Schimbarii”, Bucuresti, 1996