Copiii abandonați și abuzați ai României

Unii fug, alții sunt răpiți, abandonați sau chiar vânduți. Ziua de 25 mai este dedicată sensibilizării opiniei publice. În România, abuzurile asupra copiilor sunt favorizate de indiferența publică.

„Băiatul a fost găsit. El le-a spus polițiștilor că a plecat voluntar de la domiciliu, întrucât nu are o relație bună cu tatăl său”. Pe pagina de Facebook „Copii dispăruți” apare această actualizare a unei postări publicate cu o zi înainte și care spunea povestea plecării de la școală a unui adolescent din Rădăuți.

Cu o lună mai devreme, o postare similară: „Copilul a plecat din comuna Baia în jurul prânzului de la familia unde este în plasament și este căutat”.

În ultimul an, peste 7500 de copii au fost raportați dispăruți în România, conform organizației Salvați Copiii, care citează informații primite de la Poliția Română. Explicațiile sunt confuze și nu spun cum au fost rezolvate aceste cazuri. Pe site-ul Poliției, la rubrica „copii dispăruți” sunt 63 de fișe de identificare - doar 63 de copii dispăruți, între 2002 și 2022.

Unii dintre copii fug pentru că la vârsta asta îți mai vin tot felul de idei. Dar prea mulți o fac pentru că sunt abuzați acasă. Mai sunt și cei traficați de rețele întregi de abuzatori, care îi forțează să cerșească, să fure, să muncească sau să se prostitueze.

România rămâne principala sursă de persoane traficate din Uniunea Europeană. Sunt informații cunoscute pentru că autoritățile române se trezesc periodic cu ele puse în față de partenerii comunitari. Deși pare un stat excesiv de militarizat pentru o democrație liberală, România suferă de o scandaloasă lipsă de siguranță publică, dar și de haos statistic, astfel că despre numărul real al persoanelor traficate intern nu se știe prea multe. Fenomenul există, chiar dacă, pe fond de neprofesionalism și nu de puține ori complicitate, Ministerul de Interne ignoră subiectul, în timp ce justiția alege să rateze cu grație puținele cazuri în care trebuie să facă dreptate.

Printre victime sunt mulți copii în general proveniți din medii vulnerabile - familii sărace, comunități marginale sau chiar instituții ale statului care, se presupune, ar trebui să le ofere protecție.

Comisii derutate, statistici confuze

De aproape 40 de ani, ziua de 25 mai este dedicată copiilor dispăruți și exploatați, mai exact memoriei acestora și sensibilizării opiniei publice, într-o lume care trece din ce în ce mai indiferent de la un rău la altul.

În România, parlamentarii înfiinţează, periodic, comisii de anchetă pentru investigarea fenomenului. Una dintre ele a ajuns la concluzia, în plină pandemie, că 40% dintre minorii dispăruți în România provin din sistemul de protecție a copilului - în medie, 27 pe an, conform unui răspuns primit de reporterii PressHub.ro de la Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane. Organizațiile civice implicate în protecția minorilor acuză însă autoritățile române că sunt incapabile să furnizeze informații credibile. Și chiar instituții internaționale reproșează Agenției discrepanțe între diversele raportări.

Așa cum statul nu are o imagine clară a cetățenilor români care trăiesc în afara țării (de unde și raportările mereu fluctuante în privința celor din spațiul european), la fel nu există o trasabilitate clară nici în cazul victimelor traficanților de oameni - iar de aici apar subraportări și chiar neconcordanțe.

Pagina Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pare a avea date actualizate. Cele mai recente tabele centralizează abuzurile, neglijarea și exploatarea copilului în anul 2021. Avem 1561 de cazuri de abuz sexual și 57 de situații de exploatare sexuală. În două din cazurile din această statistică oficială, copiii exploatați sexual aveau sub șase ani.

Același minister raportează alte 180 de cazuri de exploatare pentru comiterea de infracțiuni și 304 de exploatare prin muncă. O altă anexă, dedicată distribuției geografice a diverselor forme de abuz asupra minorilor, pune capitala României în topul muncii forțate a copiilor, cu aproape jumătate din cazuri, 145, dintre care 135 doar în sectorul 2. Chiar dacă populația sectoarelor din București concurează cu unele județe din țară și cerșetoria continuă să fie la ea acasă pe străzile capitalei, disproporția este flagrantă și pare să ignore o realitate cunoscută de toată lumea, dar pe care autoritățile o ignoră cât timp nimeni nu se revoltă: în localitățile mici, mai ales în ruralul românesc, copiii sunt („c-așa-i tradiția!”) puși de mici la muncă iar din centrele de copii, mulți ajung să fie plasați la familii care au nevoie de ajutor în gospodărie.

În asemenea comunități, o mână spală pe alta și ambele obrazul, astfel că nu prea are cine să reclame situațiile de exploatare. Despre asistenții sociali, deocamdată numărul celor școliți este mult sub necesar, astfel că angajările sunt la buna alegere a celor ce conduc comunitatea: în cel mai fericit caz se ocupă oameni nepregătiți, în cazurile frecvente se ocupă persoane necalificate, dar care sunt protejați ai camarilei comunale. Iar din partea victimelor, șansele de exit și denunț sunt minime: crescute într-o cultură a violenței, destul de prezentă și în societate, nu doar în cercurile criminalității organizate, fie refuză să se elibereze de acel univers, fie, dacă o fac, aleg să se ascundă și speră să-și țină abuzatorii la distanță.

În ultimii ani, statisticile naționale au înregistrat cifre mai mici. Autoritățile române le pun pe seama restricțiilor din timpul pandemiei. Și Interpolul folosește ca argument pandemia, dar în alți termeni: autorităților le-a fost și mai greu decât de obicei să ajungă la victime.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...

Alertă cu privire la un sirop de tuse pentru copii. Produsul ar fi foarte toxic, arată testele

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că este probabil să extindă avertizarea cu privire la siropul de tuse pediatric Benylin, produs de Johnson & Johnson dintr-un lot descoperit în...