Dramele prin care trec minorele care devin mame. „Este un flagel. Au relaţii sexuale cu parteneri majori, chiar adulţi”

Dr. Andrei Dumitrescu, medic ginecolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, a explicat, pentru News.ro, dificultăţile cu care se confruntă medicii când la unitatea sanitară ajung gravide minore, de cele mai multe ori fără ca sarcina să le fi fost urmărită în vreun fel.

Jumătate dintre pacientele care nasc la acest spital într-o lună sunt minore, explică medicul. De cele mai multe ori, este vorba despre fete care provin din medii defavorizate, fără acces la servicii medicale şi educaţie. Gestionarea unei naşteri într-un astfel de caz poate fi foarte dificilă, explică Dr. Andrei Dumitrescu, şi de multe ori se recurge la operaţie de cezariană pentru evitarea complicaţiilor care pot apărea. În plus, nu de puţine ori, medicii au îngrijit gravide foarte tinere care au avut anemie în sarcină, fapt care a generat şi alte urmări grave asupra sănătăţii lor.

“Ultimul astfel de caz (minoră de puţin peste 13 ani - n.r.) a fost acum două săptămâni, dar nu putem să punem degetul pe un anumit caz, fiind un flagel cu care noi putem să spunem, din păcate, că ne-am obişnuit. Nu putem să avem nişte rezultate, atâta timp cât nu sunt impuse anumite politici de remediere, ale căror efecte or să se vadă oricum pe un timp mediu şi îndelungat.

Marea problemă pe care noi o observăm este faptul că multe dintre minore, mă refer la cele mici, de vârstă pediatrică, mult sub 16 ani, au relaţii sexuale cu parteneri majori, chiar adulţi, lucru care intră sub incidenţa actului sexual cu un minor. Noi ca şi cadre medicale avem obligaţia să anunţăm autorităţile în acest sens, se fac nişte interviuri, nişte investigaţii ale poliţiei, dar mai departe nu pot să vă spun care este efectul, intrând în apanajul sistemului de justiţie, o întrebare bună şi pentru aceştia.

Nu am simţit acest fenomen ca fiind acut acum, comunitatea ginecologică de foarte mult timp ridică nişte semne de exclamare, încă din timpul rezidenţiatului am observat lucrurile acestea şi profesorii noştri erau deja obişnuiţi cu acest fenomen. În utimul timp, prin eforturile dvs., ale presei, s-a ridicat problema, cred că momentul a fost când la ştiri a apărut acea controversă asupra educaţiei sexuale din şcoli, şi eu pe Facebook am postat la momentul respectiv şi am avut o serie de comentarii mai puţin plăcute pentru că se insinuau anumite lecţii, anumite planuri care veneau de domeniul ocultului sau ceva de genul acesta.

Cred că momentul acela a fost momentul în care lumea a început să conştientizeze sau a observat o portiţă în media în care să se mai vâre astfel de informaţii, lucru care a fost prins prin viu grai din ce în ce mai mult. Dar ca nişte măsuri, efecte, legislaţia există, dar măsuri de aplicare a acestei legislaţii nu pot să spun că am resimţit ceva”, a explicat Dr. Andrei Dumitrescu.

Număr foarte mare de mame minore la Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi. Dr. Andrei Dumitrescu spune că este extrem de important modul în care este făcută educaţia copiilor din acest punct de vedere. Un tip de educaţie incluzivă, la care să fie părtaşă şi familia copilului, ar fi mai eficientă. Argumentele rudelor fetelor minore însărcinate: “Aşa e la noi, ce să le faci, sunt şi ei copii”

“Dacă vorbim de paciente minore în spitalul nostru, să zicem, că din numărul de naşteri, pe lună, undeva în jur de 50%, sub vârsta de 18 ani. Procentul celor care sunt sub vârsta de 16 ani este mai redus. În jur de 10 tot ar fi pe lună.

De cele mai multe ori vorbim despre domnişoare care provin din nişte medii defavorizate, în care accesul, pe lângă cel la sănătate, accesul la educaţie este împiedicat, nici măcar nu face parte din obişnuinţa familială, provin din familii în care toţi sunt cu copii mulţi şi se aplică principiul “o gură în minus la masă”, eu mai port discuţii, cum îşi văd ele viaţa peste un anumit timp, încerc să le spun că orizonturile sunt mult mai vaste decât să stea într-o locuinţă insalubră sau într-un sat undeva în care şi peste 40 de ani viaţa ei nu se va modifica şi nu va depăşi pragul acelei curţi, dar cu tot respectul pentru ele, vorbeam şi cu colegii mei, dacă ne apucăm să ţinem serios nişte cursuri din acestea de educaţie sexuală ştiţi foarte bine că şi copilul când învaţă la şcoală, atâta timp cât ajunge acasă şi mediul familial nu este unul care să-i favorizeze nutriţia intelectuală, se alege praful. Trebuie să vorbim de o educaţie bine planificată, pe mai multe straturi, în care şi persoana în cauză să fie informată şi familia, să fie un mediu suportiv, în acest sens. Argumentele majore pe care le au sunt de genul “Aşa e la noi”, vorbim de comunităţile rome, “Ce să le faci, sunt şi ei copii”, asta spun părinţii lor.

Dar nu vorbim numai de gravide de etnie romă, şi fără a fi de altă etnie. Îmi aduc aminte că la un post de ştiri s-a publicat un studiu prin care s-a calculat durata medie de acces dintr-o localitate care nu este într-o resedinţă de judeţ, ca şi durată de timp prin mijloace de transport în comun către reşedinţa de judeţ unde există servicii de sănătate, educaţie şi aşa mai departe, este o medie undeva la 3 ore”, a detaliat medicul ginecolog.

Gravide minore cu sarcini neurmărite vreodată de medic, aduse cu ambulanţa la spital pentru a naşte. Din cauza insuficientei dezvoltări anatomice, medicii sunt nevoiţi să recurgă de multe ori la operaţii de tip cezariană, pentru a nu pune în pericol viaţa tinerelor. O reală problemă sunt însă acordurile şi documentele necesare medicilor fiind vorba despre copii minori aflaţi într-o anumită situaţie medicală.

Dr. Dumitrescu: “Dacă încerci să fii corect şi îi spui pacientei, uite, eu sunt obligat să anunţ poliţia pentru că tu eşti minoră, te gândeşti, i-am făcut un bine sau i-am făcut un rău?”

“De cele mai multe ori pacientele sunt aduse din domiciliu de serviciile de ambulanţă, complet neinvestigate, neştiute, în nişte situaţii mai mult sau mai puţin urgente.

Din punct de vedere legal pentru noi este o mare problemă, mai ales în perioada pandemiei în care accesul aparţinătorilor a fost limitat spre inexistent, vorbim totuşi de pacienţi minori. Făcând o mică paranteză, marea majoritate a acestor naşteri se finalizează prin intervenţie chirurgicală, prin operaţie cezariană, pentru că bazinul, scheletul şi tot apanajul, musculatură, tendoane, articulaţii, nu sunt mature şi nu pot să susţină o naştere naturală sau ar fi extrem de complicată, cu sechele pe viitor, vorbim de semnarea unor consimţăminte, din păcate ele se referă la concubin ca şi soţ, fără acte, mama este de fapt soacra, este de fapt un amalgam din acesta de relaţii familiale, aparţinători care nu au nicio bază legală şi reprezintă o problemă pentru noi. De exemplu, noi nu avem voie să consultăm paciente minore fără a fi cu un aparţinător legal şi vorbim aici despre acordarea prin notariat a drepturilor şi aşa mai departe, există nişte hiatusuri legale şi în aceste situaţii.

Un lucru pe care l-am observat şi este dezamăgitor este faptul că noi trebuie să facem un oarecare echilibru în momentul în care întâmpinăm astfel de situaţii, undeva într-un debut al sarcinii, nu neapărat în imediata apropiere a naşterii, în peripartum cum îl numim noi, este faptul că, dacă încerci să fii corect şi îi spui pacientei, uite, eu sunt obligat să anunţ poliţia pentru că tu eşti minoră, sunt obligat să raportez nişte lucruri, îndepărtezi pacienta pentru că îi creezi senzaţia de teamă că i se va întâmpla ceva rău şi te gândeşti, eu am făcut un bine sau i-am făcut un rău pentru că am descurajat-o de a se mai prezenta vreodată la medic. Cred că în şcoli trebuie să existe nişte discuţii, atât în cadrul colectivului profesoral cât şi cu asistenţii sociali, este foarte mult de lucru.

Situaţii complicate, la limită, generate de vârsta scăzută a mamelor. Nu de puţine ori medicii au îngrijit fete minore cu anemii grave, care au necesitat transfuzii de sânge. În unele cazuri specialiştii din spital au fost nevoiţi să facă histerectomie totală pentru a salva viaţa pacientelor.

“De regulă pacientele însărcinate dezvoltă o anemie de sarcină, vorbim de paciente care vin din nişte medii în care posibilităţile financiare, inclusiv cele de nutriţie sunt mult mai scăzute, neavând un istoric şi am avut o serie de paciente care au avut nevoie de transfuzii multiple de sânge, de terapie cu fier, cu anemii severe în urgenţe, în unele cazuri din păcate uterul nu a putut să facă faţă şocului naşterii şi s-au terminat cu histerectomie, o histerectomie de hemostază, asta înseamnă scoaterea uterului din cauza sângerării masive care punea viaţa în pericol, pacienta rămânând fără uter deci fără o capacitate reproductivă ulterioară”, a explicat medicul.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi este cel mai mare din Bărăgan, afat la 130 de kilometri de Bucureşti şi 140 de kilometri de Constanţa. Deserveşte foarte multe zone rurale. Aici se află şi cea mai mare maternitate din judeţ, unde ajung multe mame minore. Educaţia este esenţială în schimbarea statisticilor nadorite ale minorelor care nasc chiar înainte de a-şi fi încheiat copilăria

“Judeţul Călăraşi este un judeţ cu nişte posibilităţi materiale reduse, cu multă populaţie rurală în care lucrurile astfel se întâmplă. Faptul că nu poţi să pui degetul în Bucureşti e un număr semnificativ de astfel de cazuri, vorbim în Bucureşti totuşi, împreună cu maternităţile private, de un număr în jur de 15 maternităţi. În judeţul Călăraşi sunt 3 maternităţi, cea mai mare fiind în reşedinţa de judeţ, în Călăraşi, la Spitalul Judeţean, aşa că nou aici le primim aproape pe toate.

Cred că implicarea pe viitor trebuie făcută odată din punctul educational în care să vedem aceşti copii că se duc la şcoală, că li se creează oportunităţi de a avansa, să poată să se înscrie la liceu, să se ducă la facultate, să urmeze o carieră sau o şcoală de meserii, şi aşa mai departe.

Vorbim de accesul la servicii de sănătate, acces la locuri de muncă în care pacienţii să fie asiguraţi, să ştie că beneficiază de consultaţii gratuite.

Şi noi am aşteptat aceste promisiuni de deschidere a spitalelor regionale, în nişte puncte cheie, şi în zona Călăraşi-Ialomiţa ar fi fost un punct foarte bun, mă refer în zona Drajna, fiind o zonă la intersecţia dintre judeţe, cu acces la autostradă şi aşa mai departe. Dar bineînţeles se pune întrebarea ce personal medical ar fi putut să lucreze într-un astfel de spital”, a explicat Dr. Andrei Dumitrescu pentru News.ro.

Conform unui raport Salvaţi Copiii, aproape 16.500 de adolescente – cu vârsta de până la 19 ani - au devenit mame în anul 2020.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...