România, mult sub așteptările economice. UE va ține economiile din scurt până când inflația va scădea sub 2%

Joi, 06 Iulie 2023, ora 06:11
2412 citiri
România, mult sub așteptările economice. UE va ține economiile din scurt până când inflația va scădea sub 2%
Conform proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna iunie 2023, se estimează că inflația totală se va situa, în medie, la 5,4% în 2023

Banca Centrală Europeană (BCE) a evaluat că inflația în blocul comunitar se situează pe o traiectorie descendentă, dar este proiectată să se mențină prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată. În cadrul Buletinului Economic publicat în iulie, consiliul guvernatorilor a declarat că va lua toate măsurile necesare ca inflația să scadă sub 2%. România se află la coada clasamentului european, BNR invocând costurile ridicate de finanțare, riscurile nerambursării creditelor, dar și întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene ca cele mai grave riscuri care trag în jos șansele de redresare economică rapidă a țării.

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația a continuat să se reducă, atingând 6,1% în luna mai, față de 7,0% în aprilie. Conform proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna iunie 2023, se estimează că inflația totală se va situa, în medie, la 5,4% în 2023, la 3,0% în 2024 și la 2,2% în 2025. Indicatorii presiunilor inflaționiste la nivelul inflației de bază se mențin la valori ridicate, deși unii prezintă primele indicii de temperare.

Când vine vorba de costurile creditării, și de eforturile pe care BCE le-a făcut pentru temperarea inflației, experții Băncii Centrale Europene proiectează o scădere crescândă a inflației pe fondul scăderii cererii de creditare. Aceștia mizează pe descurajarea publicului de a se împrumuta prin politicile susținute de creștere a ratelor dobânzilor.

Scopurile UE au în prim plan aducerea nivelului inflației la 2% pe termen mediu, raportul BCE insistând asupra faptului că ratele dobânzilor vor fi menținute la valori ridicate atât timp cât va fi nevoie.

Ultimele evaluări ale BCE arată că repercusiunile problemelor din sectorul bancar american de la începutul lunii martie au condus la o perioadă scurtă de tensiuni acute pe piețele financiare internaționale.

BCE anticipează de asemenea că perspectivele fiscale pentru zona euro se vor îmbunătăți pe parcursul orizontului de proiecție. După scăderea semnificativă din 2022, se preconizează că deficitul bugetar al zonei euro va continua să se reducă într-un ritm mai lent în perioada 2023-2024 și doar marginal în 2025 (până la 2,5% din PIB).

Ce riscuri vede BCE care ar putea încetini creșterea economică până în 2025

În opinia Consiliului guvernatorilor, perspectivele creșterii economice și cele ale inflației rămân deosebit de incerte. Printre riscurile în sensul scăderii la adresa creșterii economice se numără războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și intensificarea tensiunilor geopolitice pe scară mai largă, care ar putea conduce la o fragmentare a schimburilor comerciale internaționale și, implicit, ar afecta economia zonei euro.

Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai lentă, dacă efectele politicii monetare sunt mai intense decât s-a proiectat. Reintensificarea tensiunilor pe piețele financiare ar putea conduce la o înăsprire și mai puternică decât s-a anticipat a condițiilor de finanțare și ar putea eroda încrederea. Totodată, creșterea mai modestă a economiei mondiale ar putea frâna în continuare activitatea economică în zona euro.

Redresarea ratei inflației ar putea fi umbrită de riscurile reintensificării presiunilor asupra costurilor produselor energetice și ale alimentelor, inclusiv pe fondul războiul dus de Rusia în Ucraina. Plasarea îndelungată a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei Consiliului guvernatorilor sau majorări salariale ori ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea conduce, de asemenea, la accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu.

România se situează printre țările cu cele mai mari rate ale inflației din UE

Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania şi România sunt statele membre UE cu cel mai ridicat indice al preţurilor de consum, arată datele publicate în iunie de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În luna mai, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (21,9%), Polonia şi Cehia (ambele cu 12,5%), Slovacia şi Letonia (ambele cu 12,3%), Estonia (11,2%), Lituania (10,7%) şi România (9,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (2,7%), Belgia (3,3%), Spania (3,8%).

Comparativ cu mai 2022, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 26 ţări membre, inclusiv în România (de la 10,4% la 9,6%), şi a crescut în Ţările de Jos, de la 5,8% la 6,8%.

Cele mai importante riscuri sistemice ale României

Conform Sondajului privind riscurile sistemice publicat pe data de 5 iulie de Banca Națională Română, cele mai importante instituții de credit din sistem după valoarea activelor au identificat în ediția curentă a Chestionarului privind riscurile sistemice o sumă de riscuri ridicate cu care se confruntă sistemul în prezent.

Creșterea costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a

deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacității de plată a debitorilor, în special a populaţiei și IMM, este primul risc ridicat. Instituțiile bancare românești au mai acuzat legislația incertă în sistemul financiar bancar, provocările la adresa securității cibernetice, precum și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental ca fiind unele din cele mai îngrijorătoare riscuri sistemice ale economiei României din prezent.

Întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin PNRR, reprezintă al treilea risc identificat de către BNR și este unul ridicat. Principala îngrijorare se referă la perspectivele de încetinire a ratei de absorbție a fondurilor europene. În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri de plată. România este printre primele șapte state la nivelul Uniunii Europene care au depus cererea a doua de plată. Aceasta visează 51 de jaloane și ținte și va avea o valoare totală netă de 2,81 miliarde euro.

Quarterly Report - Editia 4

Ted Sarandos, CEO-ul Netflix: ”Barbie și Oppenheimer ar fi avut succes și pe platforma noastră”
Ted Sarandos, CEO-ul Netflix: ”Barbie și Oppenheimer ar fi avut succes și pe platforma noastră”
Ted Sarandos, CEO-ul Netflix, a afirmat într-un interviu acordat New York Times că filmele de succes Barbie și Oppenheimer ar fi avut aceeași popularitate pe platforma de streaming Netflix....
Cele mai importante listări și cotații la BVB din 2024. Un jucător important de pe piața de energie a atras aproape 140 de milioane de euro după IPO
Cele mai importante listări și cotații la BVB din 2024. Un jucător important de pe piața de energie a atras aproape 140 de milioane de euro după IPO
Piaţa IPO din România se află în continuă expansiune, chiar dacă Bursa de Valori București (BVB) încă este în spatele multor spații de tranzacționare europene. După o capitalizare de...
#inflatie, #inflatie Romania, #inflatie zona euro, #riscuri sistem bancar, #riscuri economie Romania , #rata inflatiei