Politicianul ultranaționalist Călin Georgescu i-a îndemnat pe români să nu meargă luni, 10 februarie, la supermarket și să aleagă „produsele românești” din piețe. În ciuda imaginii nostalgice pe care încearcă să o evoce candidatul la alegerile prezidențiale, una dintre cele mai mari piețe din București se împărțea între roșii românești și banane ecuadoriene.
Preluarea pe filieră naționalistă a unui protest anti-inflație a deturnat discuția de la problema prețurilor mari pe care o resimt românii.
La sfârșitul lunii ianuarie, o mișcare populară a consumatorilor împotriva prețurilor mari a pornit din Croația și s-a extins în mai multe state din Balcani. Detaliile diferă întrucâtva, dar miza este abținerea de la orice fel de cumpărături și transferuri bancare cel puțin pentru o zi, după cum a detaliat Ziare.com aici.
Croația are cea mai mare inflație din zona euro, dar rata scumpirilor generalizate este semnificativ mai mică decât în România. Țara noastră are cea mai mare creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Mesajul boicotului a fost preluat pe o filieră naționalistă, ca și cum problema din supermarketuri este că acționarii – sau produsele – sunt străine. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a intervenit să spună că boicotarea marilor magazine ar afecta mai ales firmele românești, din moment ce „70% dintre produse sunt procesate și realizate de fermierii români”, conform Agerpres.
Luni, Georgescu s-a dus la piața 16 februarie din Capitală pentru a face cumpărături. Politicianul a pus accent pe necesitatea circulației banilor.
„Rezultatul este ca lumea să conștientizeze că produsul românesc este cel mai bun. Mai ales, dincolo de sănătate, este vorba și de partea economică, pentru că banul trebuie să circule în interiorul granițelor țării, nu să iasă afară”, a declarat acesta pentru o televiziune simpatizantă, care l-a însoțit în vizita sa, conform Mediafax.
Georgescu a venit la piață cu soția sa, Cristela, dar și cu bodyguarzi. Unul dintre comercianții care le vinde soților Georgescu legume apare într-o filmare, ajunsă în posesia Digi 24. În acel clip, vânzătorul spune că politicianul l-a sunat cu o seară înainte pentru a-i spune ce urmează să cumpere luni și a negocia prețul.
Reporterul Ziare.com a mers în Piața Obor la mijlocul zilei de luni, unde produsele românești stăteau lângă fructe din alte țări, o parte dintre tarabe erau goale, iar vânzătorii și cumpărătorii mai degrabă au auzit de îndemnul de a veni la piață decât să și vadă efectul pe viu.
În Obor, la jumătatea zilei, erau câteva zeci de cumpărători care căutau să își facă cumpărăturile. Departe de orele de vârf ale Pieței Obor, oamenii se plimbau liniștiți, fără să fie nevoiți să aștepte la cozi sau să se strecoare printre alte persoane pentru a ajunge la tarabe.
„Nu e multă lume și să știți că e din ce în ce mai puțină, că s-au deschis multe magazin în zonă. Dacă vedeți, sunt mai multe tarabe goale”, apreciază o vânzătoare. Numărul de persoane nu este diferit față de cel din oricare altă zi de luni. Legat de boicot, comercianta nu este impresionată. „Am auzit ceva pe Facebook, dar nu se vede aici, e mai mare daraua decât ocaua”.
La aceeași oră, hipermarketul din apropierea pieței era și el destul de gol, însă angajații cu care a vorbit reporterul Ziare.com spun că este ceva normal, pentru că oamenii și-au făcut cumpărăturile la finalul săptămânii.
„Nu e mai gol decât în alte zile de luni, oamenii tot au nevoie să cumpere”, spune o casieră, care subliniază că nu a auzit foarte multe de boicot. „Dar în weekend a fost parcă mai plin ca de obicei, poate oamenii se temeau că se va închide sau vreo altă grozăvie”, continuă angajata. „Ei, boicot... Pe Facebook toată lume se umflă în pene”, apreciază ironic o clientă.
Înapoi în piață, un pensionar care cumpăra roșii românești, la 10 lei pe kilogram, spune că îndemnul lui Georgescu este unul pozitiv. „Foarte bine face cu boicotul, să știți”, punctează clientul, însă vânzătorul de cealaltă parte a tarabei este mai circumspect. „Am auzit și eu de boicot, dar să vedem. Parcă-parcă este o schimbare, să zic că sunt un pic mai mulți oameni decât de obicei. Poate că e o schimbare, dar rămâne să vedem dacă e de bine sau de rău”.
Multe legume de pe rafturile din hipermarket sunt de import, pentru că magazinele asigură produse care nu țin cont de sezon. În piață, cel puțin pe etichetă, roșiile sau ardeii erau din producție autohtonă, însă la tarabe se găseau și banane, portocale, pomelo sau ananas. Ziare.com a comparat câteva prețuri, pentru produse care ar fi putut fi crescute în România.
Prețurile de la tarabă sunt, în general, mai mari decât cele din supermarket. Excepție fac ciupercile, care sunt cu 2 lei mai ieftine, și roșiile cherry, unde prețurile sunt cu 3 lei mai mici la tarabă. Costurile sunt orientative pentru că la Obor există de multe ori varietate în calitate și în prețurile afișate. Costurile sunt puse pentru produsele la care vânzătorii spuneau în clar că ar proveni din România.
Pe rețelele de socializare a apărut rapid și o contra-acțiune: o apărare acerbă a marilor lanțuri de magazine și un imbold la a cheltui și mai mult luni pentru a compensa orice eventuală scădere în sumele încasate. Și unii analiști economici s-au poziționat împotriva unei eventuale abțineri de la cumpărături, iar printre motivele citate sunt și faptul că aceste lanțuri plătesc taxe către stat și angajează foarte mulți oameni.
Ambele discursuri rămân unele de suprafață. Spre exemplu, contează câți oameni angajează o întreprindere, dar este important și care este calitatea acelor locuri de muncă. De cealaltă parte a baricadei, lanțurile mari de magazine sunt unul dintre modurile principale prin care producătorii mai mici sau mai mari din țară își pot vinde produsele. Atât îndemnul la boicotarea întreprinderilor străine, cât și înverșunarea de a da cât mai mulți bani la hipermarket ratează problema creșterii prețurilor.
Într-o scurtă analiză recentă a mișcărilor de boicot din alte țări din Europa de Sud-Est, publicația European Correspondent citează economiști care avertizează că prețurile sunt influențate de mai mulți factori, printre care evoluțiile internaționale sau lanțurile de importuri și exporturi. Problema de fond a creșterii prețurilor nu se poate rezolva prin a nu mai cumpăra, însă această acțiune a avut un efect imediat în unele țări prin a obține reduceri de prețuri la unele produse de la comercianți sau măsuri de plafonare a prețurilor din partea guvernanților.
Fie că sunt produse românești, fie că sunt de import, mâncarea este prea scumpă pentru multe familii. În decembrie 2021, salariul minim pe economie era 2.300 de lei, din care angajatul lua în mână 1.386 de lei. La finalul lui decembrie 2024, salariul minim net era de 2.363 de lei. Este o creștere însemnată, de 70%, în timp ce prețurile au crescut cu 30% în aceeași perioadă, conform Institutului Național de Statistică. Cifrele sunt însă, înșelătoare pentru că banii sunt insuficienți pentru a acoperit nevoile unui trai decent.
În septembrie 2021, o familie formată din doi adulți și doi copii avea nevoie de peste 7.200 de lei pentru a trăi decent, conform calculelor de la Syndex și Fundația Friedrich Ebert. Suma a crescut cu 3.200 de lei până în septembrie 2024. Alimentația reprezintă a doua cea mai mare cheltuială – familia de referință avea nevoie de 2.210 lei în septembrie 2024, cu 600 de lei mai mult decât în urmă cu 3 ani.
În traducere, o familie în care ambii părinți câștigă salariul minim ar trebui să cheltuiască aproape jumătate din aceste venituri pe mâncare. Dacă cei doi copii primeau alocația lunară de 292 de lei fiecare, înseamnă că venitul total al familiei ajungea undeva la 5.300 de lei – o sumă care abia trece de jumătatea banilor necesari pentru o viață decentă.
În acești trei ani, indicele prețurilor de consum pentru alimente a crescut cu 35%, conform cifrelor de la Statistică. Cu alte cuvinte, un coș de cumpărături pentru care un om scotea din buzunar 100 de lei în decembrie 2021 ajunge să îl coste 135 de lei în decembrie 2024. În tot acest timp, profitul unora dintre cele mai mari magazine a crescut.
Companiile românești au dominat în ultimii ani topul celor mai mari întreprinderi din Europa de Sud-Est, arată clasamentele realizate de publicația SEE News. Filialele românești ale Lidl, Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Profi și Auchan s-au clasat în 2021 în primele 50 cele mai mari firme din regiune, după cifra de afaceri, conform raportului pentru acel an.
Pentru încasările din acel an, spre exemplu, Lidl Discount SRL se clasează pe locul al șaptelea în clasamentul celor mai mari 100 de companii din Balcani. Firma, doar una din întreprinderile din grupul Lidl din România, făcut un profit de aproape 150 de milioane de euro, ceea ce se traduce printr-o profitabilitate netă de 4,9%. Până în 2023, profitul său după taxe crește cu cu peste 66 de milioane de euro, pentru o profitabilitate de 4,8%, arată cel mai recent raport al SEE News.
Kaufland România SCS a avut în 2021 un profit net de peste 180 de milioane de euro. La cifra sa de afaceri, suma înseamnă o profitabilitate de peste 6,3%. După doi ani, profiturile sale nete erau în scădere cu 6 milioane de euro. Și profitabilitatea sa a scăzut la 4,6%. Cele două firme fac parte din Grupul Schwarz, controlat de afaceristul Dieter Schwarz, unul dintre cei mai bogați oameni din Germania și din lume.
Carrefour România SA a avut un profit net de peste 50 de milioane de euro, în scădere cu 17 milioane de euro față de anul 2021. Mega Image SRL, în schimb, a înregistrat un profit net de 44 de milioane de euro, dublu față de cel înregistrat în urmă cu doi ani.