Cum au reușit cumpărătorii din țările vecine să forțeze mâna magazinelor pentru a avea prețuri mai mici. „În România, autoritățile favorizează cartelurile”

O „grevă a cumpărătorilor” bântuie țările din fosta Iugoslavie. În fața creșterilor puternice de prețuri în magazine, cumpărătorii din țările vecine României au reușit să boicoteze cel puțin pentru o singură zi marile lanțuri. Tactica pare să fi avut succes, după ce mai multe supermarketuri au ajuns să anunțe scăderi de prețuri. În țară, tema a fost preluată deja de unii politicieni naționaliști, în timp ce un analist economic au luat apărarea comercianților.

Greva a pornit din Croația. Un grup organizat în jurul drepturilor consumatorilor i-a îndemnat pe cetățeni să nu cumpere nimic pe parcursul întregii zile de 24 ianuarie. Presa din regiune a găsit că acțiunea s-a reflectat imediat în cifrele magazinelor. Vânzările din ziua respectivă au picat cu peste 50% față de o zi obișnuită de vineri, relatează bne Intellinews. Acțiunea a continuat și în vinerea următoare, iar grupul a îndemnat la un boicot de o săptămână legat de trei mari lanțuri și produse populare.

Analistul Radu Soviani a declarat pentru Ziare.com că România este departe de a vedea o acțiune similară. Economistul speră în schimb să vadă „întărirea acțiunilor autorităților în ceea ce privește concurența și protecția consumatorilor” în fața unor prețuri din magazine care ajung să fie „aproape de cartel”.

Extinderea în Balcani

Deși cea mai evidentă acțiune a avut loc în Croația, stat care a trecut la euro în 2023, și alte țări din fosta Iugoslavie au început măcar să discute despre această problemă. Cumpărătorii din Serbia, Bosnia și Herzegovina, Muntenegru, Slovenia și Macedonia de Nord s-au alăturat acțiunii la o săptămână după boicotul din Croația, scria Balkan Insight vineri, 31 ianuarie.

În Muntenegru, spre exemplu, premierul Milojko Spajic a spus public la finalul lui ianuarie că nu poate decât să susțină o asemenea inițiativă, „ca cetățean”. Oficialul a avertizat marile lanțuri de magazine să își trateze clienții corect, altfel riscă să îi piardă în fața magazinelor de discount, transmite presa locală.

Deocamdată cel puțin, acțiunea este departe de a fi o mișcare de masă, dar se încadrează într-un cadru mai larg al suspiciunilor că prețurile de la raft nu cresc doar din motive externe, cum ar fi scumpirea energiei după reducerea cantităților de gaz rusesc importate de Europa. Încă din 2020, după primele luni ale pandemiei de coronavirus, un termen începe să capete popularitate – lăcominflația (din engleză, greedflation). În linii mari, companiile din varii domenii au fost acuzate de consumatori că umflă prețurile din lăcomie.

Prețuri și profit

Creșterea prețurilor este un fenomen complex, deși este discutată adesea și arătată cu degetul de parcă ar fi imediat la îndemână de înțeles. Deși ideea de lăcominflația a fost dată la o parte multă vreme de economiștii care își pun toate speranțele în piața liberă, lucrurile s-au schimbat întrucâtva după pandemie.

Contra curentului, chiar o lucrare a unor cercetători de la Fondul Monetar Internațional a arătat înspre câștigurile corporațiilor ca fiind printre sursele scumpirilor. Între 2021 și 2023, creșterea profitului companiilor a fost constant printre cele mai importante surse ale inflației și a depășit în repetate rânduri majorarea costurilor de import pentru a deveni principalul factor din spatele scumpirilor generalizate, se arată în lucrare.

Statele au avut răspunsuri diferite în fața accelerării scumpirilor. O diferență între România și Croația este că aceasta din urmă nu avea plafonări de prețuri până recent. În fapt, prim-ministrul Andrej Plenkovic a spus că „acestea este un mesaj important și răspicat” pe care decidenții îl vor lua în seamă când vor decide înghețarea prețurilor. O săptămână mai târziu, guvernul a instituit un plafon de preț la 70 de produse de bază, conform Balkan Insight.

Unii producători au anunțat ieftiniri la mai multe produse decât cele incluse în noua lege a plafonării, conform Euronews.

În România, Guvernul a decis plafonarea adaosului comercial în iunie 2023. Măsura care limitează la 20% diferența dintre prețul de achiziție al comercianților și prețul la vânzare pentru consumatori a fost prelungită la finalul lui 2024 și este în vigoare până la finalul lunii iunie din acest an.

Discuțiile din presa locală arată că, măcar în acest punct, acțiunea este o expresie a frustrării generalizate și nu se încadrează imediat într-o anumită orientare politică. După ce a căpătat amploare, diverși politicieni au intrat în dezbaterea publică, ori pe un filon naționalist, ori pe unul mai degrabă pro-muncitoresc.

Politicienii români preiau problema la mâna a doua

În România, primele reacții au venit dinspre Călin Georgescu și Victor Ponta. Fostul premier, care și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale și și-a reînnoit discursul naționalist, a preluat tema „grevei consumatorilor” luni, 3 februarie, printr-o postare pe Facebook. Deputatul susține că România a fost „invadată” de produse de import și că „independența alimentară” este crucială.

„Eu cred că România trebuie să aibă ca și obiectiv de interes național INDEPENDENȚA ALIMENTARĂ! În 2014, produceam în Țară și chiar exportam mai multe alimente decât importam! După care am fost, „pas cu pas”, invadați de produse din import! Dacă punem din nou România pe primul loc - o să câștigăm și această bătălie!”, scrie parlamentarul.

Diferența dintre exporturi și importuri, numită balanță comercială, pe produse alimentare a fost aproape constant negativă. Așa cum a spus Ponta, 2014 a reprezentat o excepție. La vremea respectivă, specialiștii arătau că exporturile de cereale – și acum cele mai importante – sunt cele care au ridicat vânzările deasupra importurilor, conform cifrelor citate de Adevărul.

Problema balanței comerciale nu este suficientă pentru a explica de ce România are produse scumpe pe rafturi. Înainte de orice altceva, în țara noastră există prea puțină capacitate de procesare a materiilor prime și pentru crearea de produse mai complexe; exportăm multe cereale, importăm aluat și produse derivate. La carne, crescătorii de porci, spre exemplu, nu tranșau carcasele, astfel încât procesatorii preferau să apeleze la importuri pentru a obține bucățile separate, explica un reprezentant al patronatelor.

Cifrele exporturilor arată că vânzările cresc și în cantitate și în bani, deși mai puțin decât importurile. Altfel spus, producția s-a dezvoltat ca volum, dar lanțul de producție, nu. Creșterea pieței nu a venit la pachet cu o organizare mai bună astfel încât să se completeze lanțul „de la fermă pe masă”. Rămâne de văzut cum și în ce măsură va discuta fostul prim-ministru despre problema prețurilor mari – și o posibilă rezolvare pentru ea – în timpul campaniei electorale.

Călin Georgescu, ultranaționalistul care a ieșit pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale de toamna trecută, a îndemnat la o acțiune similară, dar îndreptată împotriva străinilor. Politicianul i-a îndemnat pe români „să nu mai intrăm în supermarket-uri” pe 10 februarie și „să luăm alimente de la gospodăriile țărănești, din piață”, a spus acesta la Realitatea Plus, conform Economedia.

Analistul economic Adrian Negrescu s-a poziționat împotriva „boicotării supermarketurilor”. Acesta arată către importanța comerțului pe piața muncii și susține că politicienii se numără printre vinovații pentru inflația ridicată din țară. Analistul zice că plafonarea prețurilor la energie și adaosul comercial au fost „inițiative aberante”, care ar fi dus la creșterea prețurilor.

Nu toți privesc lucrurile așa. Economistul Radu Soviani a declarat pentru Ziare.com că ar spera să vadă o mișcare similară și în România și învinuiește Guvernul pentru că ar fi lăsat comercianții să acționeze „ca un cartel”

„Nu cred că sunt singurul care a observat calitatea slabă a produselor din România, comparativ cu produse similare din alte state ale Uniunii. Deși sunt optimist în privința unei potențiale revolte a consumatorilor români împotriva prețurilor aproape de cartel, nu pot să nu constat că autoritățile din România favorizează și în cazul supermarketurilor, al fel ca și în piața asigurărilor RCA, cartelurile și abuzurile de poziție dominantă”, a spus Soviani.

Analistul argumentează că „autoritățile par să extragă la rândul lor rente din aceste abuzuri sancționabile, deci le tolerează și sunt fericite”. Soviani dă exemplu sistemul de garanție-returnare, care instituie „o scumpire în fapt”. Timpul petrecut pentru a recicla ambalajele și rata încă scăzută de retur înseamnă de fapt „o favorizare de către statul român a profiturilor supermaketurilor”, a mai spus economistul.

Unde se duce boicotul din Balcani

Croații, în schimb, au boicotat consumul, nu doar câteva magazine; aceștia au inclus și băncile în acțiunea lor. „Azi a început boicotul general al tuturor formelor de achiziții de servicii și produse, dar și al tuturor tranzacțiilor pe care le facem în mod normal în postura de consumatori când plătim unele dintre facturi. Totul ar trebui să se oprească azi. Să luăm o pauză de la plătit și cumpărături!”, se arată în mesajul grupului de Facebook Halo Inspektore, de la care a plecat un apel popular la acțiune.

După 10 zile de la primul protest al cumpărătorilor, caracterul politic al mișcării pare a fi unul de nemulțumire generalizată. Croația are cea mai mare inflație din zona euro și este depășită în UE doar de Ungaria și România. Acțiunea a primit susținere nu doar din partea politicienilor, ci și a sindicatelor. Ca multe mișcări de masă, interesele care se coagulează aici sunt probabil diverse ideologic. În țara noastră, Georgescu plusează pe o distincție între român și străin, însă exemplele din alte state și din istoria recentă a României arată că nu contează naționalitatea, ci motivul profitului.

Un fost premier distruge ideea boicotării marilor magazine: "Dacă vreți să-i lăsați fără job pe românii care lucrează în supermarketuri..."

Florin Cîțu, fost șef al Guvernului și fost ministru de Finanțe, critică ideea lansată în spațiul public de a se organiza, începând din ziua de 10 februarie 2025, un boicot împotriva...

Un magistrat dă de pământ cu Călin Georgescu și cu toți cei care susțin boicotul împotriva supermarketurilor și multinaționalelor: ”Când vă cheamă unul care vorbește cu extratereștri”

Apelul lui Călin Georgescu, susținut și de alți policieni izolaționiști, de a boicota supermarketurile din România a fost comentat de fostul judecător Cristi Dănileț, care a explicat...