În ciuda inflației galopante, puterea de cumpărare a crescut în ultimii 4 ani, spune Câciu: "Planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit"

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat marți, 10 septembrie, că puterea de cumpărare a românilor a crescut net, de la începutul pandemiei până acum, chiar și cu avansul mare al inflației. Fostul șef de la Finanțe susține că majorarea se datorează măsurilor luate de PSD în ultimii 4 ani, care au dus la încetinirea inflației.

Demnitarul susține că planul în trei etape al PSD pentru ciclul electoral 2020-2024 a fost îndeplinit și "aplicat fără a genera o spirală inflaţionistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaţionist".

"Ciclul electoral 2020-2024: putere de cumpărare versus inflaţie. Din perspectiva cerută de analiza de context, aş cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioadă în care am trecut de la o inflaţie redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaţionist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare şi a necesitat intervenţii fiscal-bugetare sau/şi monetare diverse, specifice dar şi inovative. O perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanţurilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina. O perioadă în care indicatorii inflaţie şi putere de cumpărare au fost fluctuanţi fiind influentaţi, în mare măsură, de factori externi şi atenuaţi de măsuri interne, etapă pe care consider ca am trecut-o cu bine", a menţionat Adrian Câciu, conform Agerpres.

Potrivit acestuia, România avea o inflaţie de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să avem în jur de 4%.

"Tocmai de aceea, cunoscând şi anticipând efectele acestui val de inflaţie asupra puterii de cumpărare, strategia noastră, a celor din Partidul Social Democrat în zona guvernamentală, a fost aceea de a acţiona gradual, în trei etape, în perioada 2022-2024, etape pe care le-am anunţat în mai multe rânduri şi anume: 2022 - anul compensării pierderii de putere de cumpărare; anul 2023 - anul stabilizării puterii de cumpărare; anul 2024, anul creşterii puterii de cumpărare", a scris demnitarul.

El a menţionat că acţiunile au fost diferite, pentru că şi "inflaţia se resimte şi afectează diferit puterea de cumpărare".

"Iar dacă ne uităm la datele statistice, la o inflaţie cumulată în jur de 35%, vedem următoarele: a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3.620 lei la 5.176 lei un plus de 10 puncte procentuale peste inflaţie; b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2.230 lei la 3.700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflaţie; c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1.281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflaţie d. Pensia medie a crescut cu 55%, de la 1.450 lei la 2.252 lei şi va creşte până la 2.761 lei din septembrie 2024, ceea ce înseamnă o creştere medie de 90% faţă de nivelul din 2020, respectiv 55 puncte procentuale peste inflaţie", a adăugat ministrul.

Calculele fostului ministru al Finanțelor

Câciu se oprește cu calculul inflației la finalul lui 2023, când, într-adevăr, creșterea prețurilor față de 2020 se situa undeva la 35%, conform datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică. Totuși, oficialul ia cifrele actuale, din iulie 2024, privind veniturile, ignorând creșterile de prețuri de la finalul anului trecut și până în acest moment. Prognoza Băncii Naționale este că anul acesta se va încheia cu o inflație de 4%, ceea ce înseamnă că prețurile vor fi crescut cu aproape 41% la finalul lui 2024.

Dintre categoriile de venituri menționate de ministrul Proiectelor Europene, salariul mediu net se va modifica până la finalul anului, însă celelalte categorii de venituri vor rămâne la acest nivel, având în vedere că nu au fost anunțate alte majorări pentru finalul anului. Ziare.com a refăcut calculele, care arată așa:

• Salariul minim net era 1.346 de lei în ianuarie 2020, ajungând, după creșterea din iulie anul acesta, la 2.363 de lei net. Astfel, creșterea este de peste 75% la banii luați în mână, un avans de 34 de puncte procentuale față de inflație;
• Creșterea indemnizației minime garantate la 1.281 de lei înseamnă un ritm de creștere cu sub 20 de puncte procentuale peste inflație
• Creșterea pensiei medii la 2.761 de lei în septembrie va duce majorarea la circa 49 de puncte procentuale peste inflație.

În opinia ministrului, la finalul acestui an putem trage concluzia clară că "puterea de cumpărare reală a crescut în aceşti ani, deşi vor fi multe voci care vor spune ca se putea şi mai mult sau şi mai bine".

"O să spun două lucruri la final celor care critică modul de acţiune din această perioadă: 1. planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflaţiei cumulate; 2. Acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaţionistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaţionist. Despre cum faci toate acestea evitând spirala inflaţionistă voi povesti altădată....", a mai scris ministrul pe pagina de socializare.

Cu cât cresc alocațiile pentru copii de la 1 ianuarie 2025. Anunțul ministrei Muncii

Alocațiile pentru copii vor crește de la 1 ianuarie 2025. Ministra Muncii și Solidarității Sociale a anunțat noile sume pe care le vor primi părinții de la începutul noului an. Începând...

Noua generație MacBook Pro de 14 inci cu procesor M4, dezvăluită înainte de lansare. Ce specificații aduce

Noua generație de MacBook Pro de 14 inci, echipată cu procesorul M4, a fost dezvăluită înainte de lansarea oficială prin intermediul unor imagini și videoclipuri postate pe platforme precum...