Creditele nu se ieftinesc. Banca Națională a României a decis vineri, 14 februarie, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. În același timp, inflația rămâne la un nivel ridicat, care, spre deosebire de anii precedenți, nu va mai fi acoperit de creșterile salariale, după cum arată economia țării. Prețurile la energie, printre cele mai mari din Europa, continuă să împingă și celelalte prețuri în sus.
Toți economiștii întrebați de Bloomberg se așteptau la această decizie din partea BNR. Este a patra ședință la rând în care banca centrală păstrează cele mai ridicate costuri de împrumut din UE, în contextul în care scumpirile nu încetinesc suficient.
Scumpirile generalizate au continuat și în ianuarie, conform cifrelor de la Institutul Național de Statistică. Indicele prețurilor de consum arată creșteri de aproape 5% în prima lună a acestui an, față de ianuarie 2024. În decembrie, inflația s-a situat la 5,1%, deci există o încetinire ușoară. Anul trecut, printre cei mai importanți factori care au antrenat creșterile de prețuiri se numără energia și combustibilii, dar și legumele, fructele și ouăle, deși mai puțin, transmite consiliul de administrație al Băncii Naționale.
„Contrar unor perspective, inflația din România nu este alimentată de creșterile de salarii sau de pensii. Asta este o logică rudimentară, trebuie să ne uităm concret la ce se întâmplă. Iar România continuă să aibă printre cele mai mari, dacă nu chiar cele mai ridicate, prețuri la energie din Europa. Din păcate, în România ai foarte puțină marjă de manevră pentru a influența aceste lucruri”, a explicat sociologul Ștefan Guga, director în cadrul Syndex, pentru Ziare.com.
Deși departe de vârfurile din 2022, prețurile la energie electrică de pe piața pentru ziua următoare din România au fost în 2024 printre cele mai ridicate de pe continent, arată o analiză de specialitate. La peste 100 de euro per megawatt-oră, costurile sunt mai mult decât duble față de nivelul din 2020, chiar dacă, în facturi, prețurile pentru populație sunt plafonate și statul acordă subvenții pentru unele firme. Importurile de energie electrică au crescut cu 60% față de 2023, arată datele provizorii de la Institutul Național de Statistică.
„Inflația s-a stabilizat în jurul cifrelor de acum, dar nu își continuă scăderea. Or, BNR se așteaptă ca aceste efecte să se disipeze în timp”, subliniază Guga. Banca centrală avertizează că prețurile vor fluctua în prima jumătate a anului, iar scumpirile vor încetini în a doua parte a lui 2025 mai pronunțat decât spuneau prognozele anterioare.
Banca centrală decide la ce costuri se împrumută băncile și, prin extensie, ce dobânzi primesc oamenii la credite. O dobândă de politică monetară ridicată este menită să pună frână împrumuturilor pentru a reduce combustibilul pentru inflație.
Totuși, „arma” cu care BNR încearcă să ghideze economia nu este una precisă. Dobânzile mari pot ajunge să încetinească prea mult activitatea economică, ceea ce înseamnă risc de recesiune. România stă mai bine decât restul Uniunii Europene la producția internă; economia blocului comunitar a crescut cu doar 0,2% în ultimele 3 luni ale anului trecut, în timp ce primele cifre pentru țara noastră arată un avans de 0,8% față de trimestrul precedent.
„Decizia de politică monetară trebuie să ia în considerare atât care este inflația tolerabilă, cât și care sunt ratele dobânzilor tolerabile. Dacă ai vrea să frânezi inflația mai mult, sigur că ai putea crește dobânzile, dar efectele s-ar putea să fie mai urâte decât dacă ai fi lăsat inflația să fie la un nivel ceva mai mare. În România avem și „distracția” imobiliar-ipotecară, care este periculoasă. Avem și un precedent acum 15 ani, dar suntem foarte, foarte departe de a repeta așa ceva. Cu siguranță, BNR ia în considerare și acest aspect”, a explicat sociologul.
Directorul Syndex nu se așteaptă la noi creșteri ale dobânzii-cheie, în condițiile actuale, dar subliniază că politica guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, este de a menține mai sus costurile de împrumut, față de ultimii 15 ani. Pentru activitatea economică a firmelor, este posibil ca mai relevante să fie dobânzile din zona euro. Din moment ce multe companii sunt străine, acestea se pot împrumuta direct de la firma-mamă sau de la bănci europene, mai arată Guga.