Cum a anunțat scumpirea dulciurilor sfârșitul unei epoci într-una dintre marile economii globale

Duminica, 14 Aprilie 2024, ora 21:58
4920 citiri
Cum a anunțat scumpirea dulciurilor sfârșitul unei epoci într-una dintre marile economii globale
Japonia a fost marcată de perioade lungi de stangare sau deflație FOTO ilustrativă Pixabay

După criza cauzată de pandemia de coronavirus, inflația galopantă a afectat chiar și una dintre cele mai rezistente economii ale lumii. Pentru Japonia, șocul a început în 2022, când o gustare faimoasă pentru simplitate și prețul accesibil a căzut victimă inflației, scumpindu-se cu 20% - de la 31 de bani, la 37 de bani bucata. Scumpirea a fost un adevărat șoc cultural, dar era doar un prim pas într-un șir de măsuri care i-au luat pe japonezi pe nepregătite.

Umaibo a avut același preț, 10 yeni, de când a apărut pe piață în 1979, iar scumpirea a fost un duș rece pentru evoluția economiei în ultimii doi ani. Gustarea este mică și simplă, făcută din porumb și aromată în diverse moduri, și apreciată de școlari din diferite generații. “Suntem martorii unei cotituri în istorie”, scria muzicianul Atsuhi Osawa, scria The Guardian.

Japonia este a patra putere economică la nivel mondial și un stat în care cetățenii nu sunt aproape deloc obișnuiți să resimtă creșteri de prețuri.

Japonia a avut mult timp reputația unei țări rezistente la inflație - nu în sensul în care aceasta nu exista, ci, mai degrabă, creșterile de prețuri nu erau transferate către consumatorul final. Majorările de costuri pentru populație au fost o opțiune de ultim ceas, producători alegând să își păstreze marjele de profit cam la același nivel prin metode alternative, cum ar fi produse mai mici. Spre exemplu, chiar Umaibo a pierdut un gram în greutate. În definitiv, populația tot a ajuns să plătească mai mult pentru mai puțin, dar nu a fost trecută linia tabu a creșterii de preț.

Momente din istorie

După finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, odată cu capitularea Japoniei, imperiul a fost lovit de o criză economică, iar yenul a intrat în picaj. În 1949, a urmat intervenția Statelor Unite, care aveau nevoie de o prezență aproape de rivalul ideologic, URSS, și ce avea să devină China maoistă. Una dintre măsurile care au permis Japoniei să ajungă puterea economică de după jumătate secolului trecut - punând fundamentele poziției de vârf de astăzi - a venit, astfel pe filieră americană: cursul de schimb valutar a fost stabilit la 360 de yeni per dolar american, după cum titrau ziarele vremii.

Legarea de dolar a venit în contextul sistemului de administrare monetară Bretton Woods. Ca parte a acestui sistem de administrare negociat la nivel interstatal, țările participante au fost de acord să garanteze schimbul dintre monedele naționale și dolarul, care, la rândul său, era convertibil în aur. În anii 1970, Statele Unite au suspendat schimbul dintre dolar și aur, punând capăt sistemului și marcând startul epocii schimbului valutar flexibil, explică Rezerva Federală într-un articol.

Crize și crize

Mijlocul anilor ‘80 a însemnat pentru Japonia o criză venită pe un fond speculativ în domeniul imobiliar, dar și pe piața de capital. Până în 1991, pentru cinci ani, economia japoneză a ajuns să fie bazată pe o bulă, care, la rândul său, se baza pe o politică monetară expansionistă. Statul garanta un acces facil la bani ieftini, încurajând asumarea de riscuri, care se potrivește cu specula, ducând la perioada numită baburu keiki - sau economia de bulă, conform istoricului piețelor William Quinn. Bula s-a spart în 1992, creând o stagnare economică.

Șocul ulterior și dificultatea Japoniei de a-și reveni din stagnare au adus „deceniul pierdut”, care s-a transformat în „deceniile pierdute”. Cifrele exacte sunt discutabile, dar ce rămâne cert este că Japonia a avut o creștere economică lentă pentru două decenii, gravitând în jurul a 1% pe an, scrie Reuters. Statul a încercat, în această perioadă, să stimuleze economia prin investiții masive în lucrări publice, ajungând la deficite publice imense.

În cartea sa despre criza economică din 2008, economistul american Paul Krugman puncta că bula financiară a Japoniei a însemnat triplarea prețurilor pentru terenuri și acțiuni. Perioada deceniilor pierdute reprezintă, în opinia sa, un exemplu de situație în care politica monetară îi conduce pe oameni la un comportament de pregătire pentru ce este mai rău; dacă rata dobânzii este prea jos, atunci va exista o preferință pentru numerar, în defavoarea obligațiunilor de stat - ceea ce se numește capcana lichidității.

La sfârșitul mileniului trecut și în primii ani din cel nou, Japonia s-a confruntat cu deflație, dar a început să intre, ulterior, într-o creștere economică bazată pe consum. Deși și-a încheiat oficial perioada de dobândă de referință zero în 2006, criza din 2008 găsește Japonia cu cea mai mică rată a dobânzii dintre țările bogate. În 2013, banca centrală încă se lupta cu deflația, sublinia și CNN. Recesiunea economică venită în contextul coronavirusului, una dintre cele mai grele perioade din acest punct de la război încoace, se termină, pentru Japonia, în octombrie 2021. Dar anul 2022 găsește țara cu o datorie publică totală de câteva ori mai mare decât produsul intern brut, iar yenul începe să se deprecieze față de dolar, pentru prima oară în peste trei decenii, scria presa locală.

Pentru anul 2023, inflația a depășit așteptării băncii centrale. Indicele prețurilor de consum a crescut cu 3,1%, cea mai mare creștere din 1982, subliniază Nikkei Asia.

În martie anul acesta, japonezii se pregăteau pentru prima creștere a dobânzii de referință din aproape două decenii. Japonia a avut dobânzi negative pentru suficient de mult timp încât doar personalul cu mulți ani de experiență din bănci își aduce aminte cum funcționează dobânzile pozitive, iar una dintre marile instituții de credit își pregătește restul angajaților pentru noua realitate, scrie Reuters.

Quarterly Report - Editia 4

Inflația este ținută sub control, în Europa. Preşedinta BCE, Christine Lagarde, dă asigurări că nu va mai exista o explozie a prețurilor
Inflația este ținută sub control, în Europa. Preşedinta BCE, Christine Lagarde, dă asigurări că nu va mai exista o explozie a prețurilor
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a indicat că este probabilă o reducere a dobânzilor luna viitoare, creşterea rapidă a preţurilor fiind acum în mare parte ţinută...
Cifre alarmante pentru afaceriștii din domeniul imobiliar. Prețurile rămân ridicate. Cât costă un apartament în București
Cifre alarmante pentru afaceriștii din domeniul imobiliar. Prețurile rămân ridicate. Cât costă un apartament în București
De aproximativ doi ani de zile, din ce în ce mai mulți analiști economici avertizează în legătură cu privire la iminența unei crize economice și la explozia „bulei imobiliare"....
#inflatie, #Japonia economie, #recesiune criza economica, #dobanda politica monetara, #bula imobiliara , #indice inflatie