Firmele vor fi afectate de pandemie şi în 2023. Cine va avea cel mai mult de suferit ANALIZĂ

Joi, 27 Ianuarie 2022, ora 03:45
2666 citiri
Firmele vor fi afectate de pandemie şi în 2023. Cine va avea cel mai mult de suferit ANALIZĂ

Estimările analiştilor economici pentru acest an sunt destul de sumbre. Leul va continua să se deprecieze faţă de moneda europeană în următorul an, deficitul bugetar va ajunge la 5,7%, iar datoria publică ar putea ajunge la aproximativ 52,5% din PIB-ul României.

Cifrele apar în sondajul lunar al Asociaţiei CFA Romania. Mai mult de o treime dintre participanţii la sondaj, adică 36%, anticipează că impactul economic al coronavirusului va dura cel puţin până în trimestrul II al anului 2023.

"Cele mai afectate domenii rămân acelea care presupun contactul direct între cumpărător şi vânzător, ca şi până acum. Scăzând mobilitatea, aceste domenii sunt afectate, deci partea de servicii în special", a declarat pentru Ziare.com Adrian Codîrlaşu, CFA – vicepreşedinte al Asociaţiei CFA Romania.

În ceea ce priveşte industria ospitalităţii, întrebat când anume ar putea reveni la afacerile din 2019, analistul a răspuns că "în zonele turistice, probabil s-a ajuns la situaţia ante-pandemie".

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, toţi participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0284, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0859 lei pentru un euro. De asemenea, cea mai mică valoare estimată cursului euro/leu pentru un orizont de 12 luni este 4,9700.

“În contextul creşterii substanţiale a ratei inflaţiei, anticipaţiile inflaţioniste pentru un orizont de 12 luni au continuat să crească şi au atins un nou maxim istoric (al sondajului Asociaţiei CFA Romania). Mai mult, dispersia ridicată a răspunsurilor indică o incertitudine ridicată cu privire la evoluţia inflaţiei în următorul an. În concordanţă cu anticipaţiile inflaţioniste, precum şi cu măsurile de politică monetară ale BNR, au crescut şi anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă atât de piaţă monetară, cât şi la titlurile de stat”, a spus Adrian Codirlasu, CFA – vicepreşedinte al Asociaţiei CFA Romania.

De altfel, în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 ianuarie 2022, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României menţionează că perspectiva apropiată a pieței muncii "rămâne marcată de mari incertitudini", date fiind persistența blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și a cotațiilor foarte înalte ale materiilor prime, în principal ale celor energetice – cu potențial impact advers major asupra activității în unele ramuri –, dar și extinderea probabilă pe plan intern a noului val pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron.

"Dincolo de orizontul apropiat de timp, persistă incertitudini legate de capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar și în contextul costurilor ridicate cu energia și alte materii prime, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situația viitoare a pieței muncii rămân, totodată, consecințele probabilei extinderi a automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și recursul în creștere progresivă al angajatorilor la lucrători extracomunitari", arată conducerea BNR.

Cum arată principalii indicatori economico-sociali ai României

Deficitul bugetar a scăzut în primele 11 luni din 2021 la 55,98 miliarde lei, adică 4,70% din PIB, de la 7,94% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2020.

Rata anuală a inflației a urcat în octombrie la 7,94%, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80%, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV 2021 nivelul prognozat.

În luna decembrie 2021, rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,2%, comparativ cu luna decembrie 2020, potivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Mărfurile nealimentare s-au scumpit în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020 cu 10,73%, mărfurile alimentare cu 6,69%, iar serviciile cu 4,49%. Gazele s-au scumpit cu 51,57% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020 şi cu 1,44% faţă de noiembrie 2021. Energia electrică, gazele şi încălzirea centrală s-au scumpit cu 28,10% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020 şi cu 3,91% faţă de noiembrie 2021. Combustibilii s-au scumpit cu 22,45% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020 şi s-au ieftinit cu 0,78% faţă de noiembrie 2021.

Dintre mărfurile alimentare, cel mai mult s-au scumpit: uleiul comestibil, cu 27,17% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020 (şi cu 1,36% faţă de noiembrie 2021), uleiul, slănina, grăsimile, cu 24,82% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020 (şi cu 1,34% faţă de noiembrie 2021), dar şi cartofii, cu 24,89%, în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020, şi cu 4,42% faţă de noiembrie 2021.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României arată, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, depășind astfel valorile ușor descrescătoare evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. Ei reamintesc că aceasta indica un vârf al dinamicii inflației de 8,6% în iunie 2022, urmat de o descreștere până la 5,9% în decembrie 2022 și apoi la 3,3% în septembrie 2023 – ușor sub limita de sus a intervalului țintei.

În anul 2021, numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă a crescut cu 7,9%, comparativ cu anul 2020, fiind înregistrate 6.144 de insolvenţe, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.107, în scădere cu 13,92% faţă de 2020, când au fost consemnate 1.286 de insolvenţe. Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Cluj, cu 492 de insolvenţe (+ 28,8%), Bihor - 454 (+ 21,07%), Timiş - 306 (+ 3,73%) şi Iaşi - 239 (+ 30,6%).

Cel mai mare număr de insolvenţe a fost consemnat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.785 (plus 5,56%), în construcţii - 1.044 (plus 16,39%) şi în industria prelucrătoare - 748 (plus 14,02%).

De asemenea, rata şomajului înregistrat la nivel naţional era, la finele lui decembrie, de 2,69%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,03 puncte procentuale şi cu 0,69 puncte procentuale decât cea din luna decembrie a anului 2020, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Numărul total de şomeri la finele lunii decembrie 2021 a fost de 234.757 de persoane, mai mic cu 3.130 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare. Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 - 49 de ani (61.064), urmaţi de cei cu vârstă între 50 şi 55 ani (48.900), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (12.416).

ANALIZĂ

Citeste si:
Inflația lovește și Marea Britanie. Cel mai rapid ritm de creștere al prețurilor din ultimii 40 de ani
Inflația lovește și Marea Britanie. Cel mai rapid ritm de creștere al prețurilor din ultimii 40 de ani
Costul unui mic-dejun în Marea Britanie care include pâine prăjită, ouă, cârnaţi, slănină şi fasole a crescut cu 7% faţă de anul trecut. În cazul în care o persoană...
Forumul de la Davos. Avertismentul liderilor politici și economici ai lumii: „Avem cel puțin patru crize”
Forumul de la Davos. Avertismentul liderilor politici și economici ai lumii: „Avem cel puțin patru crize”
Ameninţările multiple la adresa economiei globale sunt în fruntea îngrijorărilor liderilor guvernamentali şi de afaceri prezenţi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unii semnalând...