Românii, loviți de noi creșteri de prețuri. De ce nu reușește țara noastră să țină inflația sub control

Sfârșitul anului va veni cu noi creșteri de prețuri pentru români. În ciuda unor dobânzi la credite mari, menite să țină în frâu expansiunea care poate duce la scumpiri, România era în septembrie țara cu cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană. Factorii care pun sub semnul întrebării evoluțiile prețurilor țin de contextul economic global, dar și de cheltuielile mari de anul acesta, care îi fac pe economiști să nu mai fie siguri că banca centrală poate aduce inflația în intervalul dorit.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat luni, 11 noiembrie, raportul asupra inflației, care arată o accelerare a creșterii prețurilor în ultima parte a anului. Deși România menține dobânda de referință sus, inflația încetinește mai puțin decât se aștepta banca centrală în urmă cu câteva luni. Indicele prețurilor de consum a coborât la 4,62% la finalul lunii septembrie.

Pe o metodologie diferită, folosită în raportarea europeană, inflația din România era de 4,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană, conform Eurostat. Pe parcursul întregului trimestru trecut, creșterea prețurilor din România a fost cea mai mare din blocul comunitar, arată statisticile biroului european. Cifrele din septembrie arată o descreștere a prețurilor combustibililor și ale energiei, oglindite de o accelerare a scumpirilor în servicii. Din această ultimă componentă, costurile legate de locuire au crescut cu peste 10%.

Prin comparație, toate statele zonei euro au avut o inflație anuală sub ținta de 2%.

Finalul anului va veni cu scumpiri, spune acum banca centrală, după previziunea mai optimistă din august, când rata anuală era previzionată să ajungă la 4%. Acum, BNR vede rata de modificare a prețurilor la 4,9%. Banca Națională mai spune că inflația va coborî sub 4% în primele trei luni ale anului viitor, perioadă urmată de noi scumpiri mai rapide. Aceste estimări nu iau în calcul modificările fiscale pe care le pregătesc decidenții pentru a ține în frâu un deficit care ajunge aproape de 8%.

Creșterea salarială din ultimul timp a fost transferată cel puțin parțial în prețuri, mai arată raportul. BNR vede incertitudini în ceea ce privește schimbările din regimul taxelor și impozitelor care se prefigurează pentru anul viitor. Totodată, volatilitatea din prețurile energiei și ale alimentelor complică estimările ferme.

Tendințele de creștere ale inflației au venit pe fondul „secetei și al evoluției salariale în sens ascendent”, a punctat Isărescu la conferința de presă.

Câtă putere are banca centrală

În afara influențelor și incertitudinilor de pe planul extern, inflația din România este cauzată în ultimă instanță de creșterea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, acesta din urmă fiind cauzat de importurile care depășesc exporturile, a explicat profesorul de economie Silviu Cerna, fost membru în consiliul de administrație al BNR, pentru Ziare.com.

„Se poate spune că, mai ales la începutul perioadei inflaționiste, pe fondul pandemiei și al începerii războiului rusesc din Ucraina, apariția inflației a fost provocată de factori externi. Întreruperea lanțurilor de aprovizionare și scumpirea produselor energetice au afectat direct România, pentru că importăm mai mult decât exportăm. Însă, ulterior, factorii interni au devenit preponderenți, iar cel mai important astfel de factor este deficitul bugetar”, explică economistul.

Deși nu se poate spune că BNR „tipărește monedă”, emiterea de obligațiuni de stat, care sunt cumpărate de bănci, duce la crearea de monedă.

„Banii pe care banca îi plătește statului pentru titlurile de stat sunt cheltuiți pentru pensii, salarii și așa mai departe. Aceștia se întorc, într-o anumită măsură chiar la bănci – aceia care au încasat aceste sume fac depozite, pe baza cărora băncile pot acorda alte credite. Deci, apare un fenomen de multiplicare a creditelor, care face ca masa monetară și, în general, volumul lichidităților din sistemul bancar să crească. Astăzi noi avem în băncile comerciale un excedent de lichiditate”, adaugă profesorul.

Acest mecanism stimulează cererea pe piața internă, ceea ce duce la inflație și se răsfrânge pe plan extern într-o creștere a importurilor care duce la deficit comercial. În acest context, BNR poate decide să modifice dobânda de politică monetară pentru a ține în frâu inflația, doar că soluția la starea curentă poate fi doar una dată de modificări fiscale, a mai explicat Cerna pentru Ziare.com.

La finalul săptămânii trecute, consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii de referință la 6,5%, în timp ce dobânda de creditare a rămas la 7,5%, iar cea la facilitatea de depozit la 5,5%. Pentru a doua lună consecutiv, banca centrală alege să nu umble la dobânzi, iar următorul moment în care se va reuni pentru o decizie de politică monetară va fi după încheierea alegerilor prezidențiale și parlamentare.

Economiștii băncilor spun că se așteptau la această decizie prudentă în termeni de politică monetară. Experții ING Bank NV își mențin părerea că dobânda-cheie va scădea cu un punct procentual în cursul anului viitor, dar că o decizie de tăiere a ratei nu va veni în primele trei luni ale anului. Economiștii Fondului Monetar Internațional apreciau în octombrie că o inflație care rămâne peste așteptări trebuie să fie tratată riguros de bancherii centrali, în ciuda presiunilor de la investitori pentru reducerea dobânzilor. La fel, economiștii BCR SA văd o posibilă reducere a dobânzii-cheie doar din al doilea trimestru al anului viitor.

„Banca Națională trebuie să aibă o politică prudentă, iar marile dezechilibre ale României nu se rezolvă prin politică monetară, ci prin schimbarea politicii fiscale. Problemele României țin de stagnarea reformelor și de faptul că sectorul de stat este încă puternic, nereformat și servește, după cum știm, pentru plasarea clientelelor. Deci, politica monetară trebuie să se ocupe de ceea ce poate face – stabilitatea prețului. Nici această stabilitate nu poate fi obținută în orice condiții. Rata inflației se abate mult de la țintă, așadar reducerea dobânzii de politică monetară nu ar avea nicio logică acum”, încheie economistul Silviu Cerna.

Prețurile cresc din nou în zona euro. Ce răspuns așteaptă analiștii de la Banca Centrală Europeană

Inflația anuală a crescut la 2,3% în zona euro în luna noiembrie, iar creșterea prețurilor a depășit din nou ținta Băncii Centrale Europene, conform datelor publicate vineri, 29...

Românii vor putea plăti cu o nouă bancnotă. Anunțul oficial din partea Băncii Naționale (BNR)

Banca Naţională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, începând de duminică, o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoare nominală de 100 lei, imprimată pe suport...