Oamenii de afaceri români văd criza după colț. Cel mai mare risc pe care-l anticipează experții în perioada următoare ANALIZĂ

Întreaga economie mondială se confruntă acum simultan cu COVID-19, inflația și incertitudinea politicilor.

Practic, nu este țară să nu fie afectată, într-un fel sau altul. Iar răspândirea rapidă a variantei Omicron ne arată că pandemia va continua probabil să perturbe activitatea economică pe termen scurt. Specialiștii spun că soluția stă livrarea vaccinurile pe scară mai largă și într-un mod cât mai echitabil, astfel încât pandemia să poată fi ținută sub control.

Investitorii individuali sunt acum pesimiști în ceea ce privește perspectivele economiei globale, pe fondul semnalelor de încetinire a redresării în multe economii majore, conform unui sondaj al unei platforme sociale de investiții. Acesta arată că doar 46% dintre investitori sunt optimiști cu privire la perspectivele economiei globale, comparativ cu un procent de 50% în luna iunie 2021. Investitorii se tem totodată că economia românească se va înrăutăți în următorul an.

Cu toate acestea, Banca Mondială prognozează pentru anul 2022 o creștere economică de 4,3% a Produsului Intern Brut în România, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de estimarea anterioară, din iunie, după arată noul raport al instituției. Banca Mondială estimează totodată că România a încheiat anul 2021 cu o creștere economică de 6,3%, iar avansul PIB-ului va decelera treptat în anii următori, la 4,3% în 2022 și la 3,8% în 2023.

Instituția prognozează o creștere economică de 3% în regiunea Europa și Asia Centrală și 4,1% la nivel global.

De cealaltă parte, investitorii (47% din ei) consideră că inflația este cel mai mare risc extern, față de doar 38% în iunie, în timp ce circa unul din patru (26%) consideră că un conflict internațional reprezintă un risc extern major, în creștere față de 23% în iunie.

Cu toate acestea, majoritatea (56%) investitorilor individuali, la nivel global, nu își repoziționează portofoliile ca urmare a acestui fapt, ceea ce sugerează că sunt mulțumiți de strategiile lor în ciuda riscurilor.

”Scăderea încrederii investitorilor individuali în economia globală vine pe fondul semnalelor că redresarea își pierde din avânt în SUA, China și Marea Britanie, în condițiile în care băncile centrale iau în considerare majorări ale ratelor dobânzilor pentru a combate inflația. Vântul schimbării suflă în mod clar peste piețele de investiții, după cum o demonstrează îndepărtarea de activele mai riscante pe piețele globale. Având în vedere inflația, starea economiilor naționale și conflictele internaționale, toate acestea fiind preocupări în creștere pentru investitori, a fost întotdeauna probabil să existe o anumită ajustare. Cu toate acestea, datele noastre sugerează că majoritatea investitorilor de individuali își mențin strategiile de investiții pentru moment. Deși există anumite riscuri pentru piețe în anul care urmează și am observat în ultimele zile o oarecare pivotare către acțiunile care beneficiază de creșterea ratelor dobânzilor, există puține indicii că investitorii de individuali încep să se abată semnificativ de la strategiile lor”, spun experții.

Investitorii de retail respectă, de fapt, cele mai bune practici de investiții - evită să vândă la primul semn de turbulență și se asigură că au o strategie corectă care ia în considerare o abordare pe termen lung, nu câștiguri pe termen scurt.

Inflația reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare

Inflația rămâne cea mai mare preocupare și pentru investitorii români în următoarele 3 luni - 53% (față de 51% în trimestrul 3), urmată de starea economiei românești (45%) și cea a economiei globale (40%). În ciuda intensificării retoricii politice amenințătoare din regiune, teama de conflicte internaționale a scăzut printre investitorii din România de la 25% în trimestrul 3 la 22% în trimestrul 4.

Alte aspecte care îi preocupă pe investitorii români au fost creșterea taxelor (24%), precum și temerile că economia românească se va înrăutăți în următoarele 12 luni. În timp ce 81% dintre investitori au declarat că sunt foarte încrezători în siguranța locului lor de muncă și 77% sunt încrezători în ceea ce privește veniturile și nivelul de trai, investitorii nu prevăd o evoluție pozitivă a economiei românești, 74% dintre aceștia nefiind încrezători în această privință.

Totodată, 70% dintre respondenți cred că Banca Națională a României va majora dobânzile în 2022. Pentru a se pregăti pentru acest lucru, 28% au declarat că au rambursat datorii, 22% au economisit mai mult și 19% au cumpărat mai multe criptoactive, însă 22% nu au luat nicio măsură pentru a se proteja de această posibilă evoluție.

În timp ce 85% dintre români sunt încrezători în investițiile lor, 56% și-au repoziționat portofoliile pentru a le proteja de riscuri.

La nivel global, investitorii sunt, de asemenea, încrezători că încetinirea redresării economice nu le va afecta investițiile, arată datele. Astfel, 80% dintre investitori au declarat pentru sondajul eToro că sunt încrezători în ceea ce privește performanța portofoliilor lor.

În cele din urmă, nimeni nu cunoaște mai bine situația "de pe teren" decât un investitor obișnuit, care trebuie să meargă la supermarket pentru a cumpăra alimente sau să-și alimenteze mașina cu combustibil.

Trei sferturi dintre directorii generali din Europa Centrală și de Est anticipează creșterea criminalității cibernetice în 2022

Și cum o veste rea nu vine singură, aflăm că aproape trei sferturi (72%) dintre directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, anticipează creșterea criminalității cibernetice în 2022, în condițiile în care anul trecut a fost unul dintre cei mai dificili din istorie în materie de securitate cibernetică, arată un alt studiu. Comparativ, în EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) sau la nivel global, doar 60% dintre directorii executivi se așteaptă la o majorare a criminalității cibernetice, diferența explicându-se prin maturitatea ecosistemelor de securitate cibernetică.

În Europa Centrală și de Est, deși majoritatea companiilor au crescut investițiile în securitatea cibernetică și în protecția datelor, doar 20% spun că au văzut beneficii până în prezent, ceea ce ridică întrebarea cum ar trebui alocate investițiile viitoare pentru a fi eficiente.

”Datele raportului arată că există un grad înalt de conștientizare a faptului că riscurile de securitate cibernetică se află în creștere. Totodată, organizațiile înțeleg că există provocări tot mai mari atunci când vor să câștige încrederea clienților și a altor parteneri de afaceri că datele lor vor fi protejate. În aceste condiții investițiile în securitate cibernetică au crescut, dar în lipsa unei strategii coerente de adoptare și implementare a tehnologiilor, rezultatul a fost, de multe ori, doar o mai mare complexitate în cadrul organizațiilor, fără beneficii vizibile ale alocării acestor fonduri. Din păcate, complexitatea ridicată amplifică riscurile cibernetice”, spun experții.

Astfel, aproximativ jumătate dintre respondenții din Europa Centrală și de Est confirmă că o complexitate organizațională mare generează riscuri cibernetice și de confidențialitate, iar guvernanța datelor (64%) și cloud-ul (63%) ocupă primele locuri în acest sens. Procentul este mai ridicat la nivel global, aproape trei sferturi dintre respondenți arătând că o complexitate organizațională mare generează riscuri de securitate și de confidențialitate.

Obiceiurile organizaționale riscante includ: folosirea mai multor soluții tehnologice care nu funcționează împreună și nerespectarea proceselor de gestionare a datelor sau a riscurilor cu terțe părți.

Fără o atenție concentrată asupra simplificării ecosistemelor cibernetice, organizațiile pot deveni vulnerabile, iar consecințele se vor propaga la nivelul tuturor operațiunilor unei organizații.

”Atunci când vorbim despre securitate cibernetică simplificată, adoptarea mai multor soluții tehnologice reprezintă doar o parte din soluție. Este însă necesară o strategie unitară, care să implice toată organizația - tehnologia, procesele, echipele și managementul, aliniată la obiectivele de business și care va consolida reziliența la orice tip de perturbări”, consideră specialiștii.

Principala consecință a complexității cibernetice în Europa Centrală și de Est este „lipsa rezilienței operaționale sau incapacitatea de recuperare după un atac cibernetic sau un eșec tehnologic”. Aceasta este urmat de incapacitatea de a reține talentele și pierderile financiare generate de breșele de securitate sau de atacuri cibernetice.

Întrebați unde își vor orienta cheltuielile pentru a simplifica securitatea cibernetică, respondenții din Europa Centrală și de Est au declarat că se vor concentra mai mult pe raționalizarea tehnologiei și restructurarea echipelor de securitate, urmate de introducerea controalelor la nivelul proceselor și reducerea folosirii tehnologiilor învechite.

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...

ANPC, atac la site-urile de comert chinezesti, Temu si Shein

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) deruleaza o actiune de verificare a site-urilor de cumparaturi si aplicatii chinezesti care functioneaza ca o piata online, Temu si...