Paradoxul scumpirilor: De ce scăderea inflației nu se vede în prețuri la cumpărături. „Este o boală de care vom scăpa greu”

Scumpirile continuă să afecteze românii, care vor avea parte de cel mai scump Paște din ultimii ani.

Datele statistice arată că alimentele au prețuri uriașe față de anul trecut. Indicele preţurilor de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna februarie 2023 este 101,01%. Cel mai mult s-au scumpit zahărul și untul.

Iar în timp ce în zona euro inflația s-a atenuat semnificativ, în România rămâne ridicată.

Consultantul fiscal a explicat pentru Ziare.com de ce scăderea inflației nu se vede și la raft.

„Inflația este o boală de care vom scăpa greu și cu multe sechele. Chiar dacă, statistic vorbind, asistăm la o atenuare a scumpirilor, cu 1%, asta nu înseamnă că prețurile scad. Dimpotrivă. Acestea cresc, însă cu o rată mai redusă decât anul trecut.

Pe de altă parte, exceptând efectul de bază, cred că e mai relevant să vedem cum evoluează inflația de la o lună la alta. Și vedem, de exemplu, că prețul legumelor a crescut în martie cu 8% față de februarie, ceea ce reprezintă nu salt uriaș”, a declarat Adrian Negrescu.

Expertul a mai explicat și de ce în alte țări inflația a scăzut semnificativ, iar la noi în țară se menține ridicată.

„Cum am ajuns ca prețurile la alimente la noi să continue să crească când în restul lumii civilizate acestea scad? Poate pentru că noi suntem depedenți de importuri, care sunt scumpe, iar producția autohtonă este puternic afectată de menținerea pragurilor de preț la energie și gaze.

În timp ce, la nivel internațional, gazele și energia s-au ieftinit până la nivelul dinainte de războiul din Ucraina, la noi autoritățile le țin artificial sus, fapt care afectează costurile de producție și generează inflație. Pentru stat, inflația e bună, că adună mai mulți bani la buget. Pentru noi, e o taxă în plus care ne scade veniturile, puterea de cumpărare.

În plus, la noi există un întreg lanț de intermediari în industria alimentară care fac tot ce pot pentru a menține prețurile sus, prin adaosuri și taxe de raft, de marketing, de distribuție. E o horă a speculatorilor care se joacă de ani de zile și la care autoritățile asistă, cu interes, de pe margine, pentru că orice creștere de preț la produsele alimentare aduce mai mulți bani la buget.

Sărăcim oamenii ca să ne salvăm privilegiile, salariile, posturile, traiul călduț de la stat”, a spus Adrian Negrescu.

Inflația, în continuare ridicată

Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023, comparativ cu luna martie 2022, a coborât la 14,5%, de la 15,5% în februarie, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică.

”Indicele preţurilor de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna februarie 2023 este 101,01%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 este 14,5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2022 – martie 2023) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) este 15,3%”, arată datele INS.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna februarie 2023 este 100,85%.

Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 12,1%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2022 – martie 2023) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,2%.

Mărfurile alimentare s-au scumpit în martie faţă de martie 2022 cu 21,56% şi cu 1,89% faţă de februarie 2023. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit zahărul, cu 60,91% în martie 2023 faţă de martie 2022 şi cu 0,14% faţă de februarie 2022, şi untul, cu 38,06% în martie 2023 faţă de martie 2022 şi cu 0,17% faţă de februarie 2023.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit în martie 2023 faţă de martie 2022 cu 11,06% şi cu 0,35% faţă de februarie 2023. La această categorie cel mai mult s-au scumpit gazele cu 40,43%, în martie 2023 faţă de martie 2022, în timp ce energia electrică, gazele şi încălzirea centrală s-au scumpit cu 35,35%, în martie 2023 faţă de martie 2022, şi cu 2,25% faţă de februarie 2023.

Serviciile s-au scumpit cu 10,83%, în martie 2023 faţă de martie 2022, şi cu 1,08% faţă de februarie 2023. La această categorie cel mai mult s-a scumpit transportul aerian, cu 29,82%, în martie 2023 faţă de martie 2022, şi cu 3,01% faţă de februarie 2023.

Paradox: inflația scade semnificativ în alte țări, în România se menține ridicată

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut mai mult decât se estima în martie, dar inflaţia de bază a crescut, sporind presiunile asupra Băncii Centrale Europene de a ţine sub control o inflaţie care este de patru ori mai mare decât ţinta sa de 2%.

Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în cele 20 de ţări din zona euro a încetinit la 6,9% în martie, de la 8,5% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe un nivel de 7,1%. Este cea mai semnificativă deceleraţie de când Eurostat a început colectarea datelor, în 1991.

Este a cincea lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un avans record, de 10,6%.

Declinul inflaţiei se datorează aproape în întregime scăderii preţurilor la energie cu 0,9% comparativ cu martie 2022, când invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat o explozie a preţurilor la energie. În martie, preţurile la alimente au urcat cu 15,4% (de la 15% în februarie), în timp ce preţurile bunurilor industriale neenergetice au crescut cu 6,6% (de la 6,8% în februarie).

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească în martie până la 7,5%, de la 7,4% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este în linie cu estimările analiştilor, care mizau pe un nivel de 7,5%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, în frunte fiind Letonia (17,3%), Estonia (15,6%) şi Lituania (15,2%). La polul opus, cea mai redusă creştere a preţurilor se înregistrează în Luxemburg (3%).

În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.

Inflația scade în ritm de melc, iar prețul benzinei va crește mai repede decât se preconiza, spun estimările BNR

Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe...

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...