Proiectul Autostrăzii A8 Unirii, menit să conecteze Moldova de vestul țării, are de mai mulți ani reputația unei autostrăzi lăsate de autorități pe plan secund, dovadă fiind și ritmul incredibil de lent în care avansează lucrările. Deși două secțiuni au fost cuprinse într-un jalon important din PNRR, nici măcar acestea nu sunt la zi cu calendarul oficial.
Reprezentanții ONG-urilor care pun presiune pe autorități sunt în general pesimiști în ceea ce privește Autostrada Unirii, punctând că nici în cele mai optimiste scenarii, ținând cont de constrângerile imense ale Bugetului de Stat, nu sunt șanse ca românii să circule neîntrerupt de la Ungheni la Târgu Mureș până în anul 2030.
„Foarte important pentru evoluția acestui proiect în acest an vor fi sumele prinse în bugetul celor două companii CNAIR și CNIR, buget care este în discuție și urmează ca în perioada următoare să fie aprobat de către guvernul României!”, a declarat recent Cătălin Urtoi, președintele Companiei Naționale de Investiții Rutiere.
Mai concret, secțiunea Leghin – Moțca (30 km) este prima pentru care a fost emis oficial ordinul de începere a lucrărilor. Constructorul desemnat, UMB, a început lucrările pe 1 februarie 2024, cu un termen de finalizare stabilit pentru doi ani, conform declarațiilor recente ale lui Urtoi.
Două secțiuni ale Autostrăzii A8 Unirii sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prima secțiune, Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (24,4 km), a reușit să ajungă în faza de proiectare. Lucrările de execuție, estimate să dureze doi ani, vor fi realizate de constructorul turc Nurol, căruia i-a fost atribuit contractul pe 29 februarie 2024. Valoarea contractului depășește 2,46 miliarde de lei fără TVA, din jalonul legat de conectivitatea regiunii, iar termenul final ar trebui să fie sfârșitul anului 2026, crucial pentru evitarea penalităților și pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România în fața Comisiei Europene.
Cea de-a doua secțiune, Miercurea Nirajului – Sărățeni (23 km), se află încă în procedura de licitație, deși termenul stabilit pentru desemnarea câștigătorului era 20 decembrie 2024. Două oferte au fost depuse de către companiile turcești Nurol și Ozaltin, însă decizia finală nu a fost încă anunțată. Conform contractului, lucrările ar trebui să includă șase luni pentru proiectare și doi ani pentru execuție, ceea ce pune presiuni suplimentare pe respectarea termenelor stabilite în PNRR.
Dacă România nu finalizează cele două secțiuni ale Autostrăzii A8 până la termenul final din 2026, Comisia Europeană poate refuza decontarea cheltuielilor realizate pentru acestea, ceea ce înseamnă că sumele investite de la bugetul de stat pentru a continua proiectele nu vor fi rambursate. Mai departe, România ar fi nevoită să finanțeze aceste proiecte exclusiv din împrumuturi pe piețele financiare internaționale. Iar având în vedere că țara are deja cea mai mare primă de risc din UE, costurile de împrumut vor fi considerabil mai mari pentru a plăti constructorii cărora li s-au atribuit deja lucrările.
În afară de cele două secțiuni, Autostrada Unirii a împărțită în șase alte secțiuni, pentru care specialiștii care urmăresc evoluția lucrărilor sunt foarte sceptici că se vor găsi bani anul acesta. „Ele sunt scoase la licitație. Pe unele sectoare s-a prezentat doar un singur licitator și nu cred că se va ține licitația – cu un singur licitator mă îndoiesc că îi va fi atribuită lucrarea. Iar pe un sector foarte mic, de 14,5 kilometri, sunt cinci licitatori (n.r. Joseni – Ditrău). Acesta probabil va fi atribuit în foarte scurt timp”, a explicat, pentru Ziare.com, Ionel Apostol, fondator al Asociației „Împreună pentru A8”.
La secțiunea Sărățeni – Joseni (32,4 km), singura ofertă depusă aparține constructorului român UMB. Evaluarea acesteia se va încheia pe 16 iunie 2025, iar contractul include o perioadă de 14 luni pentru proiectare și 40 de luni pentru execuție.
Pe tronsonul Joseni – Ditrău (14,4 km), competiția este mai acerbă, fiind înregistrate cinci oferte din partea companiilor Nurol, Geiger, Danlin XXL, MIS Grup și UMB. Rezultatul licitației va fi anunțat până pe 25 mai 2025. Contractul prevede 10 luni pentru proiectare și doi ani pentru execuție.
Ditrău – Grințieș (37,9 km) este un alt tronson care a atras o singură ofertă, depusă tot de UMB, care este în evaluare până la 19 iunie 2025. În acest caz, contractul include 14 luni pentru proiectare și 40 de luni pentru execuție. Sectorul de drum este văzut și ca cel mai dificil tronson, care traversează două lanțuri muntoase.
„Intenționează să atribuie o lucrare cu un singur licitator, ceea ce nu mi se pare OK. UMB trebuie să și demonstreze că poate să le facă. S-a întins în toată țara și unele sectoare chiar sunt întârziate: mai au și Craiova – Pitești, de exemplu. M-aș bucura din suflet să le facă, deși sunt pesimist, pentru că nu este posibil, fizic. În situația în care este România acum, sunt convins că se vor anula anumite licitații”, a explicat Ionel Apostol.
Pentru secțiunea Grințieș – Pipirig (31,5 km), termenul limită pentru depunerea ofertelor este stabilit pe 15 ianuarie 2025. Contractul prevede aceeași structură de 14 luni pentru proiectare și 40 de luni pentru execuție.
În ceea ce privește tronsonul Pipirig – Leghin (19,3 km), trei companii – Danlin XXL, UMB și Ozaltin – au depus oferte, însă câștigătorul licitației nu a fost desemnat încă, deși termenul de evaluare a ofertelor a fost 20 decembrie 2024. Conform contractului, proiectarea va dura un an, iar execuția trei ani.
Tronsoanele Moțca – Târgu Frumos (27 km) și Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) sunt în faza premergătoare licitației, documentațiile fiind aprobate de Consiliul de Administrație al CNIR. Durata contractelor va include 10 luni pentru proiectare și trei ani pentru execuție. În dreptul localității Podu Iloaiei, proiectul prevede o Variantă Ocolitoare de Nord, în lungime de aproximativ 10 km, care va fi realizată în 20 de luni, o condiționalitate ce va fi inclusă în caietul de sarcini.
Ultimul tronson, Lețcani – Ungheni (33,4 km), se află în etapa de pregătire a documentației de atribuire a contractului de proiectare și execuție, care urmează să fie prezentată Consiliului de Administrație al CNIR pentru aprobare.
Ionel Apostol a punctat că putem fi siguri de o licitație doar în momentul în care se dă ordinul de începere a lucrărilor, și nu mai devreme. „Ei pot să liciteze, pot să anunțe câștigătorul, iar ordinul poate fi dat și peste cinci ani sau să anuleze pur și simplu licitația”, a adăugat Apostol.
Practic, din cele șase sectoare, de la Miercurea Nirajului până la Leghin, patru ar putea fi scoase la licitație și sunt mai scurte, având șanse mai mari să fie atât atribuite, cât și să se înceapă faza de proiectare în 2025. Cu toate acestea, pentru cele mai lungi, în special Ditrău – Grințieș, sunt șase minime să se găsească fonduri.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că etapele intermediare, adică de studii de fezabilitate, au fost parcurse, dar problema ține foarte mult de bani. Se bate foarte multă monedă pe Programul de Transport (PoT), că banii vor fi luați din PoT și din Bugetul de Stat. Bugetul de Stat nu are bani pentru A8 – Guvernul nu știe ce să facă acum ca să plătească salarii și pensii, deci dispare deodată. Iar în ceea ce privește POT, din 4,5 miliarde de lei pentru toată România, nu ai cum să faci integral A8 sub nicio formă. Nu putem să ne păcălim și să credem că va fi gata până în 2030, ca apoi să ajungem în 2029 și să ne dăm seama că nu suntem nici la jumătate”, a explicat Ionel Apostol.
un exaltat deasupra capului... Vezi tot