Guvernul rămâne fără bani pentru autostrăzi. Riscurile adâncirii în datorii pe ultima sută de metri a campaniei electorale

De la începutul anului 2023, licitațiile pentru proiectele de infrastructură rutieră din România, cele care includ drumuri expres și autostrăzi, au cumulat 11 miliarde de euro, sumă care depășește bugetul alocat prin Programul Transport 2021-2027, în valoare 9,6 miliarde de euro.

Aceste licitații includ proiecte mari, precum segmentele montane din autostrada A8 și drumul expres Arad-Oradea, dar și investiții mai mici, cum ar fi legătura dintre DN1 și autostrada A3. Având în vedere diferența bugetul menționat mai sus, guvernul va trebui să apeleze la împrumuturi pentru a continua dezvoltarea rețelei rutiere moderne, arată mai multe analize economice recente. Potrivit președintelui asociației ieșene „Împreună pentru A8”, Ionel Apostol, în mod inevitabil, dacă Guvernul de după alegeri va lua decizia de a continua lucrările de mare anvergură și nu le va bloca după campania electorală, va fi nevoie de împrumuturi substanțiale care vor presa și mai mult inflația și datoria externă.

În condițiile în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a utilizat toate fondurile disponibile din Programul Transport, iar următoarele licitații vor fi gestionate de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), Guvernul trebuie să ia niște decizii dificile pentru a continua maratonul construcțiilor începute în ultimii doi ani, potrivit unei analize recente realizate de Ziarul de Iași. Printre noile proiecte se numără drumul expres Focșani-Brăila, estimat la un miliard de euro, și sectoarele rămase din autostrada A8, care vor fi licitate în perioada următoare. Deși bugetul de stat din 2024 include fonduri pentru aceste proiecte, lucrările nu vor începe anul acesta, fiind încă în faza de proiectare.

De ce nu se pot face împrumuturi externe

„Nu au cum sub nicio formă să facă față fără împrumuturi externe, poate BERD. Pentru că programul de Transport deja a fost alocat 300%. Minciuna asta gogonată că sunt bani din Programul de Transport pentru toate proiectele nu ține și nu are cum să țină. Având în vedere că în 2025 se vor deconta, inclusiv din bugetul de stat și din Programul de Transport, toate lucrările care sunt deja în curs - mă refer aici la A7, la Sibiu-Pitești, Craiova-Pitești, la ce a mai rămas prin Transilvania, Focșani-Brăila, București-Alexandria -, o grămadă de proiecte despre care ei spun că sunt finanțate din Programul de Transport, va veni o criză. Ei forțează mâna înainte de alegeri ca să arate că fac ceva. Forțează și electoratul să-i voteze, cu mesajul de subtext că dacă nu ies ei se blochează tot, dar eu am senzația că se va bloca oricum. Se va trage frâna de mână legat de proiectele de autostradă și mă tem tare că în special pentru proiectele din regiunea Moldova”, a explicat Ionel Apostol, președintele Asociației „Împreună pentru A8”, în dialog cu Ziare.com.

Ce se întâmplă cu banii din PNRR? Cât anume compensează din lucrările totale demarate de Ministerul Transporturilor

România și-a propus să construiască până în 2026 aproximativ 420 de kilometri noi de autostradă cu ajutorul fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este vorba de 18 loturi de drumuri rapide, de pe patru autostrăzi: autostrada Moldovei A7 – Pașcani-Ploiești (319 km), 43 de km de pe autostrada Transilvania, 53,5 km pe A8, „Autostrada Unirii” Târgu-Mureș-Ungheni și veriga lipsă de 13 km de pe autostrada Lugoj-Deva, între Margina și Holdea.

Potrivit Europa Liberă, la acestea se adaugă segmentul de autostradă din centura Bacăului (aproximativ 16 km), parte din A7, deschis în 2021. Este singura dintre autostrăzile finanțate prin PNRR care este circulabilă în prezent.

„PNRR este o mare șansă pentru infrastructura rutieră – avem șansa să construim o autostradă de nu mai puțin de 320 de kilometri, între Ploiești și Pașcani, 13 loturi de drum rapid în total”, evidențiază președintele Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, care monitorizează constant, cu imagini și filmări la fața locului, marile șantiere de drumuri rapide din România, potrivit sursei citate.

La multe dintre tronsoanele de drum rapid, stadiul de realizare este mult în urmă, iar aici Ciurea a dat exemplu loturile dintre Focșani și Bacău, majoritatea cu stadii de realizare de 10%-15%. Cu toate acestea, cele mai multe contracte pentru cele 18 loturi repartizate pe patru autostrăzi au termen de finalizare mai strânse decât deadline-ul general din PNRR (2026), mai exact anii 2024 și 2025.

Potrivit Europa Liberă însă, datele contractuale inițiale vor fi depășite, iar în unele cazuri au fost operate deja extinderi ale acestora fără să existe întotdeauna o justificare, dezvăluie Ciurea. În unele cazuri, proiectele ar putea depăși și termenul de realizare din PNRR, 2026.

În cazul A8, cele două mici sectoare care, împreună, însumează aproape 50 de kilometri, și anume Târgu Neamț - Leghin și Miercurea Nirajului - Târgu Mureș, sunt într-adevăr atribuite, s-a început proiectarea pentru ele și vor trebui finanțate obligatoriu din PNRR. „Dacă nu vor fi bani pentru a fi plătite, probabil se vor bloca inclusiv acestea. Eu sper totuși să se găsească niște soluții, dar nu vor fi din banii din bugetul de stat. Știm cu toții cum stăm vizavi de inflația pe care o avem și de datoria publică”, a completat Ionel Apostol pentru Ziare.com.

Promisiunile lui Marcel Ciolacu pentru A8: „Se pot face şi împrumuturi”

Ultimele noutăți legate de progresul A8 au venit pe 4 septembrie, când Consiliul Tehnico Economic din Ministerul Transporturilor a avizat indicatorii tehnico-economici pentru secțiunea Târgu Neamț – Iași – Ungheni a Autostrăzii Unirii (A8), a anunțat miercuri secretarul de stat în Transporturi Ionel Scrioșteanu. Tronsonul din județul Iași are o lungime totală de 93,2 km și are un cost total de 26,39 miliarde lei (fără TVA). Contractul este întârziat cu aproape un an și există riscul ca licitația pentru lucrări să nu poată fi lansată până la sfârșitul anului, în timp ce alte proiecte cu valoare mare, precum Drumul Expres Oradea – Arad (2 miliarde de euro) sunt deja în faza analizei ofertelor.

Întrebat de jurnaliști în luna mai dacă susţine varianta ca autostrada A8 să fie realizată şi printr-un parteneriat public-privat, premierul Marcel Ciolacu a evitat răspunsul, precizând că aceasta se poate realiza din fonduri europene, dar şi din împrumuturi.

„Sunt două loturi acum licitate, după cum bine ştiţi, pe PNRR. E o porţiune unde o să fie 6,5 miliarde de euro, încerc cu domnul Grindeanu să vedem din acest exerciţiu financiar pe care l-am început, să vedem cât mai putem prinde. Se pot face şi împrumuturi. Spitalul Regional de la Iaşi are parte din fonduri asigurate prin PNRR, din fondurile europene, dar are şi componentă BERD. Cu cât prindem componente din fondurile europene, pe urmă putem veni cu împrumuturi pe BERD. Nu închidem cercul. E evident că A7 e în direcţia corectă şi anul acesta o să finalizăm 147,8 km, care vor fi daţi în circulaţie, fiindcă aşa am gândit şi cu constructorul, şi cu domnul Grindeanu, să dăm în circulaţie. Nu se închide cercul fără A7, A8 şi, nu în ultimul rând, trebuie închis şi A13, între Bacău şi Braşov”, a adăugat premierul Marcel Ciolacu, potrivit RFI.

Ionel Apostol a declarat în răspuns la afirmațiile premierului că este vorba de o „minciună imensă. BERD-ul ne împrumută nouă miliarde? Noi avem nevoie de peste 1 miliard de euro. În aprilie, asociațiile civice din Iași au fost la minister și ni s-a promis că până la sfârșitul anului va scoate la licitație celelalte patru segmente din Autostrada A8, zona montană. Deocamdată lucrurile se mișcă foarte încet. Când am participat recent la ședința de progres care se ține bilunar, am simțit în vocea directorului de la CNAIR un pic de spaimă legat de ce se va întâmpla în viitor, deși declarativ ei spun că s-ar putea să atingem toate bornele pe care ni le-am propus. Ei n-au spus niciodată cu ce bani sau de unde va veni finanțarea, justificând că nu e treaba lor și că se ocupă doar de problemele tehnice.

Finanțarea vine, de fapt, de la Guvern. Prim-ministrul împreună cu ceilalți miniștri de la Finanțe și Transporturi hotărăsc unde se duc banii și câți se alocă.”

Ce înseamnă pentru economie compensarea Programului pentru Transport cu împrumuturi: „Trebuie să înțelegem foarte clar că orice împrumut va crește și inflația”

În cazul infrastructurii, spune Apostol, unele proiecte mari au fost frânate, iar altele accelerate, „iar din păcate cele accelerate au ieșit și prost. Și mă refer aici la Podul de la Brăila. Îl dai în folosință cu câteva luni în urmă și acum trebuie să decopertezi și să refaci toată structura asfaltică fără ca noi, opinia publică, să știm dacă nu cumva podul are probleme inclusiv de fisuri în structură. Podul acesta s-a făcut ca să arate că ei pot, fac și dreg, numai că nu a controlat nimeni. Statul român nu are capacitatea nici măcar de a controla aceste lucruri și mă tem că majoritatea autostrăzilor din România, care nu vor fi controlate, vor fi făcute prost pe bani mulți. Pe ei nu îi interesează calitatea lucrărilor, ci faptul că, după întârzieri, pot veni să spună că trebuie să facem fiindcă altfel vom fi sancționați de către votanți. Încearcă să arunce pe piață toate resursele indiferent că anul următor vom cădea toți în cap, ca să demonstreze că ei fac. Cu tot optimismul nostru și dorința de a pune umărul, mai ales în regiunea Moldovei, se pare că Guvernul nu are soluții ca să deruleze proiectele cum trebuie.”

Președintele „Împreună pentru A8” a explicat că a făcut o demonstrație legată de Programul de Transport și de cât revine de fapt din suma totală transportului rutier, și anume jumătate, cealaltă revenind căilor ferate. „Din cele mai bine de 9 miliarde de euro din Programul de Transport, jumătate sunt nerambursabili și cealaltă este cu o dobândă preferențială. Nu același lucru se va întâmpla atunci când te duci cu mâna întinsă la BERD să ceri bani pentru finanțarea altor proiecte. Nu vor fi cu dobândă mică, iar statul se va împrumuta în continuare, îngropând mai mult viitorul unor generații”

Pentru Autostrada A8, Ionel Apostol a reiterat o predicție mai veche, prin speranța ca, de la Târgu Neamț la Iași drumul să fie gata până în perioada 2029 - 2030, „dar încă nu avem nimic clar nici în sensul ăsta pentru că mai sunt încă multe etape de parcurs până la licitații, atribuire și nu cunoaștem încă sursa de finanțare.”

Care este stadiul actual al datoriei publice

Guvernul a împrumutat în luna august 15,5 miliarde de lei, ceea ce duce împrumuturile pe întreg anul la 168 miliarde de lei. Asta înseamnă că Guvernul și-a acoperit, în cele 8 luni scurse din 2024, 93% din necesarul brut de finanțare subestimat din acest an, compus din deficitul bugetar subestimat (87 miliarde de lei) și plata datoriei ajunse la scadență în acest an (125 miliarde de lei, sumă neactualizată). În contextul în care Guvernul a anunțat că dorește majorarea țintei de deficit la 7% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, de la 5%, pe fondul ieșirii de sub control a cheltuielilor bugetare în anul electoral, sumele ce vor fi împrumutate până la final de an vor depăși 250 de miliarde de lei. Este vorba despre despre un necesar pentru deficit de circa 120 miliarde de lei + 130 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an, la care se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei, estima Economedia la începutul lui septembrie.

Țintind un acord de reducere a deficitului bugetar la sub 3% din PIB pe un termen de 7 ani (reducere de cheltuieli de câte 0,74% din PIB în fiecare an din cei 7), Ministerul de Finanțe nu ar avea, teoretic, motive să facă arierate foarte mari în final de 2024 care să mascheze mărimea reală a deficitului, estimează economiștii Din contră, Finanțele ar trebui să aibă tot interesul să împingă deficitul cât mai sus (6,9% ținta Comisiei Europene și 8% potrivit Consiliului Fiscal) în acest an pentru ca nivelul de plecare să ofere partidelor de la guvernare cât mai mult spațiu politic și fiscal.

Potrivit sursei citate, valoarea de 168 miliarde de lei a împrumuturilor din acest an include credite de dezvoltare de la instituții internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Mondială, precum și finanțările atrase de Guvern de la populația României prin programele Tezaur și Fidelis. Nu sunt avute în vedere operațiuni de preschimbare realizate de Ministerul Finanțelor.

Autostrada Unirii: Licitație deschisă pentru un nou lot din A8. În cât timp va fi gata

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, 14 octombrie, deschiderea licitației pentru un nou lot al Autostrăzii Unirii (A8). Segmentul Joseni-Ditrău va costa 1,2 miliarde de...

Vestea așteptată de șoferii din Moldova. Stadiul lucrărilor pe o porțiune importantă de autostradă. „Până la finalul anului, vom circula pe toate loturile” VIDEO

Lucrările pe Autostrada Moldovei (A7) progresează într-un așa ritm încât un segment de 82 de kilometri va fi deschis până la finalul acestui an, transmite un oficial de la Transporturi....