Procedură de infringement împotriva României pentru depozitele cu deșeuri periculoase. Ruskii Aluminium a lăsat în urmă hectare cu reziduuri toxice

Joi, 23 Iunie 2022, ora 03:00
9935 citiri
Procedură de infringement împotriva României pentru depozitele cu deșeuri periculoase. Ruskii Aluminium a lăsat în urmă hectare cu reziduuri toxice

Acum patru ani, Curtea de Justiție a Uniunii Europene soma România să rezolve problema celor 68 de depozite cu deșeuri neconforme.

Procedura de închidere a acestor depozite a fost declanșată acum mai bine de zece ani tot la presiunea UE. Dar statul român, afundându-se în birocrație, a reușit să închidă până acum doar 29 din cele 68.

Această întârziere a dus, în luna februarie a acestui an, la declanșarea procedurii de infringement împotriva României.

Recordul

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ne-a informat că pentru celelalte depozite, neînchise încă, „România întreprinde demersuri susținute în vederea conformării. Astfel, Administrația Fondului pentru Mediu (A.F.M.) a derulat Programul privind închiderea depozitelor de deșeuri municipale neconforme, prin care au fost și sunt finanțate lucrările de închidere pentru depozitele neconforme de deșeuri municipale care fac obiectul acestei proceduri de infringement.”

Tanczos Barna, ministrul Mediului, a declarat că, în cazul unor eventuale sancțiuni financiare aplicate Românie ca urmare a procedurii de infringement, statul român se va întoarce împotriva deținătorilor acestor depozite.

Tanczos Barna, ministrul Mediului

Din cele 68 de depozite care au dus la condamnarea României, 40 erau cu deșeuri industriale, dintre care 25 cu deșeuri periculoase.

În toată țara, suprafața totală a depozitelor de deșeuri industriale depășește 500 de hectare, iar cele cu deșeuri periculoase ocupă mai mult de jumătate din această arie.

Județul Bihor deține recordul pentru că pe raza lui se află nouă „gropi” de gunoi, majoritatea cu reziduri industriale. AMP a preluat abia anul trecut două dintre acestea în vederea ecologizării.

Dar cel mai mare depozit de deșeuri industriale periculoase se află la marginea Oradei, pe platforma fostei Societăți Cemtrade SA.

Pasarea problemei

Rușii de la Ruskii Aluminium (beneficiarii Cemtrade SA) au lăsat pe capul statului român două depozite cu deșeuri toxice, unul de 72 de hectare, iar celălalt de 34,1.

Aici zac, de zeci de ani, patru halde cu peste trei milioane de tone de șlam roșu, deșeuri rezultate din procesul de producție de la Cemtrade, fosta Alumina Oradea.

Așa arată din satelit depozitul cu deșeuri toxice de pe fosta platformă Cemtrade.

Șlamul roșu conține sodă caustică folosită la spălarea bauxitei din care se obținea aluminiul, substanță foarte nocivă care poate provoca afecțiuni grave.

Deși deșeurile depozitate lângă Oradea sunt foarte toxice, responsabilitatea ecologizării haldelor este pasată de ani de zile de către autorități.

Și asta pentru că nu este clar cine trebuie să se ocupe de problemă. Dacă proprietarii deșeurilor sunt cunoscuți, încă nu este clar cine deține terenul pe care sunt depozitate reziduurile. Se știe doar că statul este proprietarul, iar instituțiile statului aruncă pisica de la una la alta.

Primăria Oradea ne-a informat că „obligația decontaminării terenului este a proprietarului depozitului de șlam”. Și că municipalitatea „nu este proprietarul acestui teren”, acesta fiind a Statului Român.

Ministerul Mediului ne-a declarant că „ A.F.M. a inițiat o procedură de tip analiză diagnostic (due diligence) prin care va fi evaluată situația fiecărui depozit neconform, inclusiv a situației juridice în care se află la acest moment operatorii economici care dețin/administrează aceste depozite neconforme, urmând ca în funcție de aspectele identificate acestea să fie expropriate pentru cauză de utilitate publică a terenului pe care sunt amplasate.”

Tot de la Minister am aflat că „în paralel, autoritățile române continuă discuțiile cu operatorii economici, proprietari/administratori ai acestor depozite neconforme de deșeuri industriale în vederea implementării de măsuri care ar putea contribui la închiderea mai rapidă a depozitelor de deșeuri.”

Toate aceste deșeuri, de pe platforma Cemtrade SA, s-au adunat în mai bine de 40 de ani și provin de la fosta Uzină de Alumină din Oradea (ALOR).

Combinatul ALOR în vremurile de glorie

La fel ca și statul român, care a deţinut ALOR până în anul 2000, nici rușii care l-au cumpărat nu au făcut nimic ca să ecologizeze uriașele depozite de reziduuri toxice, deşi normele europene în domeniu îi obligau să facă acest lucru.

La cumpărarea uzinei orădene, Cemtrade SA a obținut de la Agenția de Mediului un acord privind ecologizarea pe care nu l-a pus în aplicare. Au existat avize care stabileau obligațiile de mediu, dar nu a fost specificat cât din cantitatea totală de deșeuri își asumă rușii să ecologizeze.

Privatizarea

ALOR a fost construită în anul 1965 cu tehnologie sovietică, iar în 1988 a devenit singura din Europa care producea alumină tabulară.

După 90, lucrurile au început să scârțâie, iar în 1998, fabrica a fost închisă şi o sută de muncitori au fost disponibilizaţi.

Scoasă la privatizare de către FPS, Alumină Oradea a fost cumpărată, în anul 2000, de firma bucureșteană Cemtrade SA.

Cemtrade SA a fost înființată în anul 1994 de celebrul Constantin Iavorski, fost ministru al Energiei în Republica Moldova și aducător de ruși în România.

După cum se știe, Iavorski a fost o rotiță importantă în acțiunea concertată de acaparare a unor bunuri industriale strategice în ţara noastră de către ruși.

După cumpărarea ALOR, în acționariatul companiei Cemtrade, alături de familia Iavorski, apare și offshore-ul Chalbrook Commercial Limited din Insulele Virgine Britanice, parte al Holdingului Rusal (Ruski Aluminium).

Oleg Deripaska

În anul 2000, 75% din acțiunile Rusal erau deținute de Basic Element (controlat de Oleg Deripaska, Președintele Consiliului de Administrație al Rusal), iar 25% de Millhouse Capital, reprezentând interesele lui Roman Abramovici.

După 2018, când a fost inclus pe lista sancțiunilor, Deripaska și-a redus participațiunea din Rusal la mai puțin de 50% pentru a scoate holdingul din blocaj.

Basarabeanul

Firma lui Deripaska, acionară la Cemtrade, Chalbrook Commercial Limited, era reprezentată de Dan Marian, cetățean român născut în Republica Moldvova.

Dan Marian ne este cunoscut pentru că, după încheierea socotelilor de la Cemtrade, basarabeanul și-a mutat interesele în altă parte bântuită de ruși, la UPET Târgoviște.

Născut la Chișinău și școlit la Moscova, Dan Marian este căsătorit cu Cristina Harea, viceguvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova până la sfârșitul lui 2020.

Dan Marian

Falimentarea

Rușii nu au făcut investiții în retehnologizarea uzinei orădene, iar prețul de producție a tot crescut. Apoi, tot rușii s-au supărat că nu au obținut abur tehnologic la prețuri preferențiale, ceea ce a dus la acumularea unor datorii imense.

Așa că, în 2006, pentru că mergea pe pierdere, Rusal a decis să oprească producția și să vândă combinatul.

Timp de șapte ani au căutat cumpărător, perioadă în care au dezmembrat tot ce s-a putu și au vândut la bucată toată uzina. Apoi, au demolat clădirile de pe suprafața de 22 de hectare pe care se întindea combinatul sperând să valorifice și terenul.

Dar problema cea mai mare rămasă nerezolvată a fost depozitul de reziduuri toxice. Deși legea spune că „poluatorul plătește”, în urma rușilor a rămas imensul depozit cu deșeuri nocive.

O perioadă de timp, rușii au promis că vor ecologiza doar partea de deșeuri produsă cât au deținut ei uzina. Dar lucrurile s-au tergiversat, Cemtrade a intrat în faliment și gunoaiele toxice au fost pasate la mai multe firme.

Schema rusească

Falimentarea Cemtrade s-a făcut după binecunoscuta schema folosită de ruși la toate uzinele cumpărate la noi: înglodarea în datorii, divizarea, vinderea la bucată, demolarea și valorificarea terenului.

Cum deja ne-am obișnuit, devalizarea ALOR s-a făcut prin înființarea mai multor firme și descărcarea în cascadă a activelor Cemtrade.

Persoanele importante, precum Iavorski și rușii de la Rusal, ies din afacere pe parcurs, curate și cinstite.

Iar la sfârșit rămân doar niște fime offshore cu acționari ascunși și câțiva cetățeni moldoveni care trag după ei hoitul rămas din Cemtrade.

Așa s-a întâmplat și cu depozitul de șlam roșu. Tot acest deșeu toxic a fost trecut pe firma Adevex SRL, al cărui unic acționar era Cemtrade.

La sfârșitul lui 2017, Cemtrade cesionează, pentru 200 de lei, basarabeanului Boris Colțun firma Adevex, deținătoarea celei mai mari suprafețe din depozitul de șlam roșu.

Ca proprietar al deșeurilor Cemtrade a mai apărut și firma Ingens, tot a lui Boris Colțun.

Boris Colțun

În anul 2019, în momentul radierii companiei Centrade SA în urma falimentului, acționarii erau firmele Chalbrook Commercial Limited din Insulele Virgine Britanice și Fordma Limited din Cipru, legate de Rusal Holding, deținut majoritar de Oleg Deripaska.

Evaporarea rușilor

Conform ultimelor date primite de la Ministerul Mediului, la depozitul de deșeuri al fostei ALOR nu mai este picior de rus.

În prezent, „deținătorii depozitelor neconforme de pe amplasamentul Societății Cemtrade S.A. sunt Societatea New Tehnology Effect S.R.L. și Societatea Fibrocim S.R.L.”, ambele deținute de români.

New Tehnology Effect este deținută de Daniel Constantin Călugăr și de sora sa, Claudia Iuliana Hada.

Călugăr este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din județul Cluj. El deține mai multe business-uri și a mai fost implicat în activități de decontaminare.

Una dintre firmele omului de afaceri a făcut parte din asocierea care s-a ocupat de decontaminarea amplasamentului pe care urma sa se construiască Autostrada Transilvania.

Daniel Constantin Călugăr a avut de-a face și cu justiția. El a fost trimis în judecată în stare de libertate în dosarul retrocedărilor ilegale legat de Viorel Hrebenciuc și a fiului său, dar ulterior a fost achitat.

Cealaltă firmă, Fibrocim SRL, este deținătoarea unei halde de șlam de la Cemtrade de mulți ani dar nu a făcut nimic privind ecologizarea. Reprezentatul firmei s-a agățat tot timpul de faptul că nu este proprietara terenului și a așteptat momentul accesării fondurilor.

Afacerea ecologizării unor astfel de depozite de deșeuri constă în fondurile pe care firma deținătoare le poate accesa pentru ecologizare. Apoi tot interesul se mută pe terenului rezultat și care poate intra în circuitul imobiliar.

Citeste si:
Ce au înțeles politicienii despre educația sexuală în școli: „Nu avem nevoie de masturbarea copiilor”; „Sex, sex, sex. Na, sunteți mulțumiți?”; „Colega are gura plină”
Ce au înțeles politicienii despre educația sexuală în școli: „Nu avem nevoie de masturbarea copiilor”; „Sex, sex, sex. Na, sunteți mulțumiți?”; „Colega are gura plină”
Camera Deputaților a votat marțea trecută, 21 iunie, un proiect de lege prin care se introduce educația sexuală în școli, de la clasa a 8-a, cu acordul scris al părinților. În timpul...
SUA alocă 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare mici în România
SUA alocă 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare mici în România
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis că salută anunţul liderului de la Casa Albă Joe Biden privind cooperarea energetică dintre România şi SUA, cu 14 milioane de dolari pentru o nouă...