Miza creșterii economice gonflate de INS: noi taxe pregătite pentru mediul privat. "Justifică creșterile de salarii și angajările din sectorul de stat"

Un economist reputat analizează datele proaspăt publicate de Institutul Național de Statistică (INS) referitoare la PIB-ul României.

Guvernul promovează constant, încă din timpul pandemiei, date care indică o creștere economică constantă și spectaculoasă, de natură să transforme România în "tigrul Europei".

Dan Bucșa, un reputat economist român, director la sediul central, din Londra, al unei bănci comerciale importante, analizează în termeni realiști datele prezentate de INS.

"Cum să-ți furi căciula, varianta INS:

S-au publicat datele de PIB pentru trimestrul I 2022. Prognoza noastră era de 1,4% creștere față de T1 2021 în termeni reali (adică excluzând contribuția creșterii prețurilor). A ieșit 6,5%. Suntem varză, nu? Nu chiar.

PIB aferent trimestrelor anterioare a fost redus substanțial (numai în T3 2021 cu vreo 3% față de T2 2021; adică s-au scos de-acolo vreo două miliarde de euro). Aceste miliarde au reapărut (magie!) în T1 2022.

Structura PIB arată că patru sectoare au contribuit 5,5 puncte procentuale din creșterea de 6,5%: comerț, IT, servicii suport și tranzacții imobiliare. Doar că, surpriză, deflatorii (indicii de preț ai celor 4 sectoare) arată o reducere foarte mare a prețurilor în IT și servicii suport (?), una semnificativă în tranzacții imobiliare (??) și o creștere de 7 și ceva a prețurilor în comerț (???). Toate în comparație cu T1 2021. Țineți minte, perioada aia în care prețul gazului metan era de 5 ori mai mic decât acum, petrolul mai ieftin etc. Dacă prețurile cresc mai încet, atunci creșterea reală raportată la hectar e mai mare, la aceeași valoare curentă a PIB.

Care a fost prognoza noastră pentru valoarea curentă a PIB pe T1 2022? Am greșit cu 0,3 milioane de lei din 227,3 miliarde. Adică cu 0,0001%. În toată cariera mea nu am avut o prognoză de PIB mai exactă.

De ce-și fură INS căciula jucându-se de-a miliardele lipsă în trecut și raportând reduceri de preț amuzante? Pentru că așa arătăm a tigrii Europei, cei mai dinamici, cei mai “dă succes”. Trimestrul viitor o facem și mai lată.

De ce e importantă această raportare discutabilă, dacă PIB nominal publicat e, probabil, aproape de realitate? Pentru că stabilește niște repere nerealiste. Vorbesc cu manageri care sunt disperați pentru că șefii din străinătate nu înțeleg de ce nu performează subsidiarele românești mai bine dacă economia crește ca Singapore în perioada de glorie. Cum poate o firmă să-și facă bugete (și să le atingă) dacă datele oficiale sunt volatile și discutabile?

În același timp, creșterea asta de Făt Frumos îi permite guvernului să discute taxe suplimentare asupra sectorului privat (deși sectorul privat crede că economia încetinește destul de tare), îi justifică creșterile de salarii și angajările din sectorul de stat, precum și cheltuielile de “investiții” cu dedicație pentru liderii locali. Economia duduie. Avem de unde lua bani.

Economia nu duduie. Creșterea mare în prețuri curente vine mai ales din prețuri, nu din creștere reală. Petrecerea ar trebui să se termine, politicile publice ar trebui să protejeze sectorul privat. De la el vin banii de salarii, pensii și pomeni, orice ar crede diverși oficiali cu studii făcute pe Google. Petrecerea din bani publici aduce și mai multă inflație, și, prin urmare, dobânzi mai mari în economie. Asta e încă o pierdere din venitul disponibil al familiilor și firmelor care s-au împrumutat.

Impozite mai mari, prețuri mai mari, dobânzi mai mari. INS își fură căciula pentru ca guvernul să ne-o fure nouă", a scris Dan Bucșa pe contul personal de Facebook.

Au crescut importurile de gaze. Estimări privind producția internă

România a importat, în primele două luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 207.200 tone echivalent petrol (tep), cu 18,2% mai mare (+31.900) faţă de cea din perioada...

Platforma ANOFM pentru activitățile casnice este în funcțiune. Plata prin tichete aduce asigurări sociale și de sănătate prestatorilor

Ministerul Muncii a anunțat deschiderea platformei ANOFM prin care beneficiarii de servicii ocazionale în gospodărie pot plăti prestatorii de servicii prin tichetele pentru activități...