Misterioasele statui de pe Insula Paştelui, deteriorate de un incendiu

Un incendiu a deteriorat statuile de pe Insula Paștelui, iar o parte dintre ele nu mai pot fi recuperate după carbonizare. Un număr nespecificat de statui sculptate în piatră au fost afectate de incendiu, a declarat subsecretarul pentru patrimoniul cultural al statului Chile. Insula Paștelui are aproape 1.000 de megaliți, cunoscuți sub numele de moai. Au capete supradimensionate și în general aproximativ 4 m înălțime. Au fost sculptate de un trib polinezian acum mai bine de 500 de ani. Incendiul, care a izbucnit luni, a cuprins „aproape 60 de hectare”, a scris pe Twitter Carolina Perez Dattari, oficialul patrimoniului cultural.

Se spune că incendiul a fost provocat în mod deliberat și este centrat în jurul vulcanului Rano Raraku din Insula Paștelui - care este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.

Insula Paștelui (Rapa Nui) este o insulă din sud-estul Oceanului Pacific, teritoriu special al statului Chile, anexat în 1888 și aflat la 3.200 de kilometri de statul sud-american. Insula găzduiește peste 1000 de statui de piatră, denumite Moai, sculptate de populația indigenă în urmă cu sute de ani. Aceste statui au făcut insula faimoasă și au transformată într-un sit de Patrimoniu Mondial UNESCO.

Insula Paștelui se bazează pe turism și a fost redeschis în urmă cu doar trei luni după închiderea sa în timpul pandemiei de Covid-19. Situl a fost acum închis din nou, în timp ce o echipă de conservare examinează amploarea pagubelor.

Directorul comunității Ma'u Henua care are grijă de parcul național l-a descris ca fiind „ireparabil și cu consecințe dincolo de ceea ce văd ochii”.

Celebrele statui din Insula Paștelui (Chile) au fost construite undeva între anii 1100 şi 1500, în zone în care vechii locuitori ai acelor zone aveau acces la apă dulce și la alte resurse necesare vieții, susțin cercetătorii.

Uriașele statui din rocă monolitică, cu o înălțime de până la 12 metri și o greutate de 75 de tone, a căror origine rămâne înconjurată de mister, au uimit generații întregi de vizitatori ai acestei insule cunoscute și sub numele de Rapa Nui.

Cercetătorii s-au întrebat multă vreme de ce anumite regiuni de pe insulă au fost selectate pentru amplasarea statuilor, însă un nou studiu publicat în jurnalul de specialitate „PLOS One” a arătat că respectivele zone sunt situate în apropierea unor surse de apă dulce. Pe Rapa Nui există în prezent circa 800 de moai și 300 de ahu, platformele monumentale pe care aceste statui sunt amplasate. Se crede că acestea au fost realizate de comunități diferite, cea mai veche dintre ele datând din secolul al XIII-lea.

Zonele din jurul platformelor ahu „erau legate exact de locurile în care ieșeau la suprafață cursuri de apă dulce din subteran”, acest lucru fiind valabil chiar și în cazul monumentele din interiorul insulei, nu doar al celor de pe coastă. El a precizat, totodată, că în locurile unde nu sunt amplasate ahu sau moai nu există surse de apă dulce.

O echipă de cercetători condusă de Carl Lipo, un antropolog de la Universitatea Binghamton din New York, după studii întinse pe mai mulţi ani au ajuns la o concluzie uimitoare. Uriaşii moai era de fapt folosiţi pentru a semnaliza resursele de pe insulă, spune Carl Lipo. În special apa proaspătă. Şi asta în condiţiile în care apa dulce era esenţială pentru viaţa pe insulă. Insula are caracteristici aparte. Izvoarele curg prin ”tuburi” magmatice subterane direct în ocean.

Localnicii trebuiau să cunoască exact locurile pentru a săpa după apă. Moai ar fi fost amplasaţi în acest zone prielnice cu apă dulce şi alte tipuri de resurse. ”Ceea ce este important şi ceea ce este de demonstrat este că locaţia statuilor nu este un loc ritualic ciudat doar cu valoare simbolică ci erau parte integrantă a vieţii comunităţii”, precizează Lipo pentru ”The Guardian”. Interesant este faptul că specialiştii au cartografiat toate sursele de apă dulce de pe insulă. În fiecare loc cu apă era şi un ”ahu” şi eventual un ”moai”. Tot Lipo preciza că dimensiunea statuilor variază în funcţie de abundenţa resurselor.

Un alt mister, chiar mai mare decât rolul lor în societatea polineziană era modul de realizare şi deplasare a acestora. Moai sunt făcute din rocă vulcanică, deci relativ uşor de prelucrat chiar şi de o societatea aflată la nivelul epocii pietrei. Dimensiunile lor sunt însă impresionante, aproximativ 10 metri şi peste 80 de tone. Toate au fost deplasate pe distanţe mari şi majoritatea amplasate pe podiumuri mari megalitice, acele ahu. Cum au reuşit acei oameni toată această treabă a fost mult timp un mister inclusiv pentru oamenii de ştiinţă.

În ultimele decenii au fost realizate însă o serie de experimente care au arătat cum puteau fi mişcate uriaşele statui cu unelte şi tehnici rudimentare. Iniţial s-a crezut că erau rulate pe buşteni. Mai apoi s-a ajuns la concluzia că ele chiar erau făcute să ”meargă„. Pe scurt, statuile erau legate în partea de sus cu sfori de o parte şi de alta iar două echipe, poziţionate faţă în faţă, o înclinau când la dreapta, când la stânga, mişcând statuia. S-a ajuns la concluzia că era nevoie de aproximativ 40 de oameni pentru a deplasa o statuie.

Explozii puternice pe un aerodrom militar din Crimeea unde rușii au staționate elicoptere de atac VIDEO

Explozii puternice și un incendiu au avut loc miercuri dimineață, 17 aprilie, în orașul Djankoi din peninsula Crimeea anexată de ruși, relatează Kiev Independent. Potrivit unor canale...

Incendiu puternic în capitala Danemarcei. O clădire emblematică a fost cuprinsă de flăcări uriașe VIDEO

Un incendiu puternic a izbucnit marți, 16 aprilie, în centrul vechi din Copenhaga, capitala Danemarcei, relatează BBC. Incendiul a izbucnit în clădirea-muzeu a Bursei, una dintre cele mai...