Esentiala reforma a serviciilor secrete

Putine sunt institutiile din Romania mai controversate, mai calomniate, mai paradoxale, mai putin intelese, dar, in acelasi timp, mai importante decat serviciile secrete.

Angajatii acestora deconteaza masiv politizarea impusa chiar prin lege, dar si o istorie recenta neasanata.

Subordonarea lor fata de un om politic angajat de cativa ani in batalii politice pe viata si pe moarte, le-a transformat intr-o tinta permanenta.

A lovi in serviciile secrete subordonate presedintelui si in sefii acestora, numiti de presedinte, este un fel de a-l pocni pe Traian Basescu. Pe de alta parte, conturile nereglate dintre romani si fosta securitate au fost transferate actualelor servicii.

Fapt este ca dupa ce au cunoscut o improspatare, impusa de NATO inclusiv prin testele ORNISS, care le-a transformat in institutiile cel mai putin poluate de fosti securisti, ele au acum nevoie de o drastica reforma, pe cateva paliere.

Recenta aniversare a SIE a dat prilejul unor noi discutii pe tema numarului serviciilor secrete si al angajatilor acestora. Sunt doua lucururi diferite.

Numarul serviciilor secrete, 7 in total, este, probabil, prea mare. Cele mai multe state europene nu au mai mult de trei, ceea ce nu inseamna ca nu au, de exemplu, servicii de protectie a personalitatilor sau telecomunicatii speciale.

Inseamna doar ca structurile sunt mai flexibile si concentrate in cateva institutii mari. In plus, un numar prea mare de institutii de informatii si contrainformatii ajung, inevitabil, sa rivalizeze si sa se calce pe bataturi.

Pe de alta parte, exista in Romania si cel putin un serviciu secret ale carui rost sau statut sunt greu de justificat. Ma refer la DGIPI, atat de ravnit tocmai pentru ca se afla sub controlul exclusiv al unui singur om politic, care nici macar nu este ales, ci numit, adica ministrul de Interne.

Asadar, regandirea impartirii atributiilor serviciilor si concentrarea lor in mai putine institutii ar putea fi o prima componenta a reformei in domeniu.

Numarul angajatilor serviciilor secrete e alta poveste. Potrivit cotidianului italian La Repubblica, care pleaca de la date furnizate de fostul director SIE Catalin Harnagea, dar neconfirmate oficial, Romania ar avea cel mai mare numar de agenti de securitate la suta de mii de locuitori, adica 60, prin comparatie cu 6 in Marea Britanie si 9 in SUA.

Pare o diferenta socanta, daca nu am pleca de la o premisa gresita, comparand angajatii oficiali ai diferitelor servicii secrete.

In cele mai multe tari occidentale, inclusiv in Marea Britanie, SUA si Franta, imensa majoritate a agentilor nu apare pe statele de plata ale MI5, CIA sau SDECE. Ei lucreaza sub acoperire in diferite domenii sau administreaza, ca oameni de afaceri, firme in care sunt rulati banii serviciilor.

Daca i-am lua si pe acestia in calcul, nu sunt sigura ca numarul agentilor romani ar parea la fel de impresionant.

Si pisicile lor sunt multe, dar nu au clopotei legati de coada, ceea ce ii face cu mult mai eficienti. La noi, e suficient sa ai o sursa la OPSNAS sau la policlinica SRI si dai peste o multime de clopotei.

Acesta ar fi, asadar un alt palier necesar al reformei: un personal operativ cu mult mai bine acoperit, fara legaturi cu bugetul de stat, dar care sa beneficieze totusi de garantii, inclusiv financiare, proportionale cu riscurile pe care le implica o astfel de activitate.

Depolitizarea serviciilor este si ea o conditie sine qua non a reformei. Oficial, asa ar trebui sa fie si acum, practic insa, numirea in fruntea lor a unor oameni veniti din afara sistemului, in functia de interesul politic al presedintelui si de negocierile majoritatii parlamentare mentine vulnerabilitatea politica a acestor institutii.

Din fericire, in acest moment, si George Maior si Mihai Razvan Ungureanu sunt oamenii potriviti la locurile potrivite, insa, din perspectiva legii, ei sunt doar exceptii fericite. Sa nu uitam ca sef al SIE a fost si Claudiu Saftoiu, o rusine a comunitatii romanesti de informatii.

In mod normal, sefii serviciilor secrete ar trebui sa provina din sistem, ba chiar sa fie "crescuti" din vreme pentru aceasta pozitie, in umbra unui director in functie.

In Marea Britanie, de exemplu, seful fiecarui serviciu este ales de un fel de consiliu al inteleptilor, alcatuit din conducatorii spionajului si contraspionajului britanic pe baza unor criterii si rationamente pe care cei din afara sistemului, oricat de informati ar fi, nu le pot patrunde.

Asta nu inseamna ca serviciile ar trebui sa fie stat in stat. Un control parlamentar, prezidential sau al CSAT este absolut necesar, dar la nivelul indeplinirii atributiilor. Sefii independenti ai serviciilor trebuie sa dea socoteala pentru actiunile sau inactiunile gresite ale acestora. Oamenii ar trebui lasati sa-si faca treaba, cum stiu mai bine, si sa raspunda pentru rezultate.

Dar nu are de ce sa vina factorul politic sa dea indicatii dupa ureche sau, si mai grav, dupa interese partinice. Ca sa nu mai vorbim despre cate un demagog intr-o ureche care cere desecretizari de dosare care cuprind retelele SIE prin lume.

Pana cand serviciile secrete nu vor fi supuse unui proces profund, dar foarte bine gandit de reforma, ele vor ramane vulnerabile la presiuni si compromisuri politice, vor fi foarte costisitoare pentru buget, prea stufoase si tinte, adesea nemeritate, ale suspiciunilor.

Deocamdata nu exista insa nici macar un proiect bine articulat si liber de interese politice. Liberalii au incercat sa initieze o astfel de reforma strict cu tinta antiBasescu.

Presedintele a tot promis si el reformarea serviciilor si a trecut prin CSAT un proiect care se reducea insa la micsorarea numarului de sefi din SRI. Corect, dar total insuficient.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...