Cum vor arăta oamenii în viitor, într-o lume dominată de inteligența artificială (AI)? Este o întrebare care provoacă neliniști și dezbateri aprinse. Mulți specialiști s-au aplecat asupra acestei teme, analizând cum va transforma AI viețile noastre.
S-au imaginat scenarii apocaliptice, în care inteligența artificială ar putea duce la extincția speciei umane sau, mai departe, la transformarea noastră în cyborgi: jumătate oameni, jumătate mașini. Predicțiile nu sunt deloc optimiste și adesea par să ne pună față în față cu un inamic colectiv: o inteligență artificială unificată, gata să ne depășească.
Dar, dacă viitorul AI nu ne va împinge atât de departe, în acest teritoriu al fanteziei întunecate?, se întreabă cei de la The Conversation. Un biolog evoluționist vede lucrurile diferit. Pentru el, dezvoltarea rapidă a tehnologiilor AI seamănă cu răspândirea formelor de viață — microbi, plante, animale — într-un peisaj ecologic dinamic și în continuă schimbare.
Această analogie îl face să se întrebe: cum va schimba evoluția umană interacțiunea cu o lume diversă dominată de AI? Într-un studiu recent publicat în The Quarterly Review of Biology, cercetătorul explorează modurile în care inteligența artificială ar putea modifica mediul fizic, biologic și social și, implicit, selecția naturală care ne ghidează evoluția.
Selecția naturală, mecanismul de bază al evoluției, este rezultatul inevitabil al diferențelor genetice dintre indivizi în capacitatea lor de reproducere. Aceste diferențe sunt influențate de mediul fizic (cum ar fi temperaturile extreme), de alte specii (prădători, paraziți) și de interacțiunile sociale din cadrul aceleași specii (aliați, rivali).
Un exemplu istoric elocvent este domesticirea câinilor. Acum 30.000 de ani, lupii cenușii au început să se apropie de oameni. Cei mai agresivi și reactivi au fost alungați sau uciși, iar cei mai docili au rămas. Așa a început procesul domesticirii, care ne arată că selecția naturală poate schimba specii întregi prin interacțiuni involuntare. Astfel, și AI ar putea să influențeze fără intenție evoluția creierului și comportamentului uman.
Totuși, a prezice viitorul este o sarcină riscantă. Scriitorul britanic Douglas Adams a spus odată: „Să încerci să prezici viitorul este un joc periculos.” Cu atât mai mult când vorbim despre tehnologii complexe, precum AI.
Dar să prezici evoluția este și mai nesigur. Speculațiile sunt numeroase, iar șansa de a greși este mare. Cu toate acestea, autorul studiului dorește să deschidă o discuție esențială: cum va modifica AI trăsăturile pe care le prețuim cel mai mult în oameni, cum ar fi empatia, inteligența și capacitatea de a crea relații de încredere?
Pentru a înțelege mai bine relația noastră cu AI, putem privi această interacțiune ca pe un mutualism — o relație între două specii care se ajută reciproc. Calculatoarele sunt deja „animale de povară” pentru noi, oameni moderni, gestionând cantități imense de informații și calcule în locul nostru. Pe măsură ce AI se dezvoltă, beneficiile oferite vor crește.
Există deja dovezi că împărtășirea cunoștințelor și scrierea au ușurat povara memoriei individuale. Acest lucru a dus, în ultimii mii de ani, la micșorarea creierelor umane. Așadar, ce ne-ar împiedica să evoluăm astfel încât să ne bazăm și mai mult pe AI? Poate că vom avea creiere și mai mici, dar nu vă alarmați!
Totuși, mutualismul poate deveni și parazitism. Social media, de exemplu, a început prin a ne ajuta să rămânem conectați, dar acum ne fură timpul și atenția, distrugând relațiile umane și afectându-ne sănătatea prin privarea de somn.
Dacă AI învață să ne capteze atenția și mai eficient, provocând furie și încurajând comparațiile sociale, atunci consecințele vor afecta cine trăiește, cine moare și cine se reproduce. În cel mai bun caz dintr-o serie de scenarii pesimiste, vom dezvolta o rezistență la tentațiile rețelelor sociale și la manipulările lor emoționale.
Interacțiunile umane au fost, în mod tradițional, cele care au format evoluția noastră. Dar acum, AI începe să pătrundă în viața noastră socială. Fenomenul „intimității artificiale” devine tot mai evident — tehnologii care imită comportamentele noastre sociale, cum ar fi formarea prieteniilor sau a relațiilor intime.
Ne lipsește capacitatea de a interacționa social cu mașinile, așa că tratăm AI-ul așa cum tratăm oamenii. Deși un prieten virtual AI nu are sentimente, mulți utilizatori ajung să creadă că mașinile chiar pot avea empatie.
Acest lucru ar putea face ca generațiile viitoare să devină mai precaute față de interacțiunile online sau, dimpotrivă, oamenii ar putea deveni mai solitari, mulțumiți de compania tehnologiei și mai puțin dornici de prezența umană.
Să speculezi despre evoluția genetică poate părea trivial în comparație cu efectele imediate ale AI asupra vieții noastre. Experții în inteligență artificială se concentrează deja pe modul în care tehnologia va schimba viețile celor care trăiesc acum.
Însă schimbările evolutive provocate de AI peste generații merită o analiză atentă. Cum ar putea AI să redefinească trăsăturile pe care le prețuim în oameni — prietenia, comunicarea, încrederea, inteligența?
Riscăm ca, în mod subtil, ceea ce înseamnă să fii om să se schimbe, poate chiar într-un mod care să ne facă să pierdem tocmai acele calități care ne-au definit de-a lungul istoriei, conchide The Conversation.
Actualii politicieni vor fi inlocuiti de catre masini... Vezi tot