Utilizarea intensivă a inteligenței artificiale generative ar putea avea un efect surprinzător asupra gândirii critice a profesioniștilor, reducând efortul mental și încrederea în propriile abilități. Un studiu realizat de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon analizează cum aceste tehnologii schimbă modul în care oamenii iau decizii și verifică informațiile.
Cercetarea s-a bazat pe un eșantion de 319 profesioniști din IT, media, finanțe, educație și alte domenii, activi în țări precum SUA, Canada, Regatul Unit, Africa de Sud și Polonia. Participanții au fost analizați în funcție de modul în care folosesc instrumente de inteligență artificială generativă, cum ar fi ChatGPT, Microsoft Copilot și Gemini, fiind colectate 936 de exemple de utilizare concretă în activitatea lor zilnică.
Rezultatele au scos la iveală un fenomen îngrijorător. Pe măsură ce AI-ul este utilizat mai des, oamenii tind să accepte informațiile generate fără o verificare atentă, reducând astfel implicarea gândirii critice. Cei care au o încredere mai mare în aceste tehnologii sunt mai puțin predispuși să analizeze și să evalueze critic răspunsurile primite. În schimb, scepticii sunt mai atenți la detalii, corectează erorile și își păstrează o abordare mai activă în procesul de luare a deciziilor.
Un alt efect surprinzător este uniformizarea soluțiilor oferite de utilizatorii AI. Deoarece modelele generative funcționează pe baza tiparelor, persoanele care se bazează excesiv pe aceste instrumente ajung să producă rezultate similare între ele, în timp ce cei care lucrează fără AI oferă soluții mai diverse și mai creative.
Această tendință ridică semne de întrebare cu privire la viitorul gândirii independente în era automatizării. Dacă profesioniștii continuă să se bazeze din ce în ce mai mult pe AI fără să își exerseze gândirea critică, ar putea apărea un efect de dependență tehnologică, în care oamenii renunță treptat la procesul de analiză și luare a deciziilor proprii.