Ce inseamna alegerile de duminica pentru Franta, UE si SUA

Competitia electorala intre centristul Emmanuel Macron si reprezentanta extremei dreapta Marine Le Pen reconfigureaza fundamental tabloul politic francez si ridica miza privind implicarea Frantei in UE.

Franta - a cincea economie a lumii, putere nucleara (singura din UE dupa Brexit) si membru cu drepturi depline in Consiliul de Securitate - si-a fundamentat constructul democratic pe echilibru si pe 60 de ani de proiect european.

In campania electorala din 2017, francezii s-au dovedit mai pesimisti decat cetatenii din Afganistan sau Irak, votand nu dupa afinitati ideologice bine identificate, ci in cautarea celui care le reprezinta mai bine revolta. Gasirea unor "tapi ispasitori" printre bogati/sistem/straini a devenit, treptat, un sport national.

Partidele traditionale au sucombat primele in fata dezamagirii generalizate. Atat Fillon, cat si Hamon castigasera alegerile interne in partidele lor, dar au esuat lamentabil in confruntarea cu societatea franceza.

Politicienii, fie de dreapta, fie de stanga, dupa esecul catastrofal in primul tur de alegeri, si-au indemnat sustinatorii sa blocheze accesul la putere al sustinatorilor nationalismului virulent si izolationist, anti-european, reprezentat de Marine Le Pen.

Ceea ce este deja clar este ca in Franta sistemul politic traditional, fondat in 1958, a suferit o infrangere usturatoare.

Partidele Socialist si respectiv Republican au obtinut impreuna doar 25% din sprijinul electoratului, fata de 55% in 2012 si 57% in 2007.

Astfel, la 7 mai, alegerea nu se va realiza intre "stanga "si "dreapta", ci intre "deschidere" si "izolare".

Daca sondajele sunt corecte, Emmanuel Macron va fi presedintele Frantei.

Chiar daca nu se va inregistra rezultatul din 2002 cand Jacques Chirac l-a invins pe Le Pen-tatal cu un scor zdrobitor de 82% la 18%, se pare ca motivatia electoratului francez a ramas aceeasi: majoritatea votantilor care au sustinut candidatii eliminati in primul tur de scrutin se vor indrepta impotriva partidului extremist, in scopul de a o impiedica pe Le Pen sa-si asume Presedintia Frantei.

Dar 2017 nu este 2002. Le Pen se bazeaza pe sprijinul sedimentat in timp al unei parti semnificative din societatea franceza cu o disponibilitate sporita la mesajele nationaliste, populiste si anti-imigratie promovate de Frontul National.

Le Pen promoveaza proiectul iesirii Frantei din UE, ca de altfel si din zona euro, prezentandu-se ca o "alternativa semnificativa" pentru votantii francezi in confruntarea dintre "patrioti" si cei ce doresc "de-reglementarea salbatica".

Emmanuel Macron se situeaza la polul opus: sustinator hotarat al cooperarii tot mai stranse intre cele 28 de state membre ale blocului UE, si-a condus campania fara sprijinul vreunui partid politic important.

Dupa primul tur de scrutin, mesajul castigator al lui Macron privind respectarea angajamentelor Frantei in UE si zona euro a ridicat moneda europeana cu 2 puncte procentuale in fata dolarului.

Pe acest narativ al abordarilor pro sau anti europene s-au construit majoritatea mesajelor celor doi candidati, de la situatia locurilor de munca (cu un nivel ridicat al somajului, mai ales in randul tinerilor) pana la problemele privind sistemul educational (aflat in zona critica) sau la securitatea si lupta impotriva terorismului.

In consecinta, alegerile din 7 mai dobandesc si o semnificatie referendara: pro sau contra ramanerii Frantei in UE.

Totodata, dupa Brexit si alegerile din SUA, exista sansa ca victoria lui Macron ar putea reversa valul populismului si ar dovedi faptul ca, pentru Europa, globalizarea si liberalismul nu reprezinta, totusi, deziderate esuate.

Daca Le Pen castiga Presedintia Frantei, aceste teme dispar din orizontul de asteptare european.

Alegerile din Franta si UE

Si pentru UE alegerile din Franta au o semnificatie speciala, chiar existentiala. Dupa Brexit, victoria lui Le Pen ar avea drept consecinta retragerea unui al doilea membru fondator, ceea ce ar face foarte dificila supravietuirea Uniunii.

Chiar in conditiile in care va castiga Macron, avandu-se in vedere dificultatile si lipsa de popularitate cu care se confrunta institutiile europene, nu este clar daca UE va gasi resursele necesare pentru a se stabiliza.

Dar vointa sprijinirii proiectului european, clar subliniata de catre E. Macron, asociata cu revigorarea motorului franco-german dupa alegerile din toamna din Germania, ar putea sa asigure premisele unui nou proiect european modernizat.

Situatia complicata din Franta se va prelungi insa si dupa data de 7 mai. Oricare dintre cei doi candidati va castiga, este dificil de anticipat in ce masura viitorul presedinte se va putea baza pe sprijinul partidelor "main-stream". Chiar daca, prin Constitutie, presedintele Frantei concentreaza o mare parte a puterii politice, acesta are nevoie de legiuitori in Parlament pentru a promova acte normative sau pentru a-si implementa programele.

Astfel, legislativele din iunie dobandesc o importanta covarsitoare si ramane de vazut daca Macron sau Le Pen vor fi capabili sa adune suficienti parlamentari in favoarea cauzelor pe care le reprezinta.

Cum se vad lucrurile din SUA

Administratia SUA este destul de prudenta privind alegerile din Franta. Presedintele Trump si-a exprimat sprijinul, intr-o prima etapa, pentru Marine Le Pen, dar a nuantat ulterior, precizand ca s-a referit numai la mesajul privind "securizarea frontierelor".

Din perspectiva americana, atitudinea candidatei de extrema dreapta privind negarea valorilor occidentale liberale, respingerea rolului global al SUA sau retragerea Frantei din comandamentul militar integrat reprezinta semnale de alarma.

Nici Emmanuel Macron nu este un atlantist. El doreste sa dezvolte capabilitatile defensive autonome ale UE, dar nu pune in discutie pozitia Frantei in NATO, precum si sprijinul pentru misiunile Aliantei la nivel global.

La 7 mai, aproximativ 35 milioane de francezi vor vota pentru Franta, dar si pentru restul Europei.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...