Ziare.com

Franta si viitorul Uniunii Europene

de Daniel Daianu, membru in CA al BNR
Sambata, 06 Mai 2017, ora 17:00

   

Franta si viitorul Uniunii Europene
Daniel Daianu
Nu intamplator se vorbeste despre tandemul Franta-Germania ca fiind determinant pentru viitorul zonei euro, al Uniunii Europene. Chiar daca Germania, dupa reunificare, a obtinut o greutate economica dominanta, deciziile cheie pentru functionarea ariei cu moneda comuna (euroaria) reclama un acord, in primul rand, intre Berlin si Paris.

Citeste toate textele scrise de Daniel Daianu pentru Ziare.com

Intalniri intre cancelarul german si presedintele Frantei au fost momente ce au permis adoptarea unor decizii ce au salvat, practic, moneda euro - inclusiv actiuni ale Bancii Centrale Europene care au urmat faimoasei declaratii a lui Mario Draghi ca "se va face totul pentru a salva euro" (iulie 2012). Fiindca euro, dincolo de continutul sau economic, este parte a Proiectului European.

Alegerile prezidentiale din Franta au, de aceea, o semnificatie aparte. Marine Le Pen respinge moneda unica, in timp ce Emmanuel Macron sustine Uniunea si moneda unica. Dar, cum adesea se observa in viata, exista aspecte nu mai putin importante decat proeminenta distinctie mentionata.

Macron afirma ca, daca nu se va reforma, zona euro va disparea in viitorul previzibil. Aceasta apreciere se cuvine sa fie interpretata intr-un registru de adancime, nu numai ca posibil demers de a capta simpatia unor alegatori ce privesc cu resentimente zona euro.

Franta ofera un standard de viata, o calitate a serviciilor publice, intre cele mai ridicate in Uniune si excelenta unor grupuri industriale din Hexagon este un reper in competitia globala.

Dar somajul in aceasta tara este peste 9% (in Germania este cca4%), datoria publica este peste 90% din PIB, deficitul bugetar ramane inalt (peste 3% din PIB). O raza de lumina este o revenire economica in ultimul an.

Si exista o dinamica demografica ce ar indica un potential de crestere economica superior mediei din UE in anii ce vin. Dar, demografia singura nu asigura castiguri de productivitate pe masura. Ceea ce ingrijoreaza enorm sunt clivaje sociale in societatea franceza, frustrari ale unor grupuri sociale, eradicalizarea periculoasa a unor grupuri etnice, probleme in sistemul educational, etc.

Franta are nevoie de mai multe investitii, de reforme care sa permita reducerea somajului, sa asigure perspective mai bune tinerilor - dintre care multi au votat cu extrema stanga in primul tur. Si aici apare o mare problema, pentru Franta si pentru zona euro in ansamblu. Franta are nevoiesi de altepolitici, aranjamentein zona euro.

Cum functioneaza, in prezent, zona euro seamana mult cu etalonul aur din perioada interbelica din secolul trecut, intrucat are cai foarte limitate de reducere a unor dezechilibre; cand deficite bugetare, externe, sunt considerabile, o tara nu poate recurge decat la taieri de salarii/venituri, ceea ce poate conduce la cadere masiva de productie, la somaj foarte inalt.

Asa se explica, in larga masura, fractura economica intre Germania, Olanda etc., nordul zonei euro si periferia sudica - Italia, Spania, Portugalia, Grecia. Franta este intr-o situatie intermediara. Macron considera ca euro este o moneda subevaluata pentru Germania favorizandu-i productia, exportul net; reversul medaliei fiind un euro ca moneda supra-evaluata pentru alte economii din zona euro.

De notat este surplusul de cont curent de cca 8,5% pentru Germania in 2016, ce nu este de explicat numai prin castiguri de productivitate sistematice.

Macron la aceasta fractura, inauntrul zonei euro, face referire la nevoia de a gasi mecanisme si instrumente care sa permita o convergenta de performanta economica intre Nord si Sud. Fiindca adancirea divergenteie conomice nu poate conduce decat la rupere.

Sunt analize ce accentueaza diferente de ethos cultural, de atitudine fata de reguli intre Nord si Sud (ex: Brunnermeier, James si Lanndau, 2016 - care duc cu gandul la Etica protestanta a lui Max Weber).

Dar, mecanisme si aranjamente institutionale sunt totusi determinate in cele din urma pentru robustetea unei constructii economice si institutionale. In fond, distanta economica dintre nord si sud in Italia nu este inferioara celei din nord si sud in zona euro; ce tine Italia intreaga sunt aranjamente de tip statal, inclusiv un buget comun.

Chiar daca zona euro nu se poate "federaliza" in conditiil epolitice si de stare de spirit actuale in Europa, reforme sunt necesare pentru a aresta adancirea divergentelor.

Este notabil ca un raport asteptat (intre cele 5 anuntate de Comisia Europeana in contextul dialogului privind viitorul UE) este dedicat Uniunii Monetare si Economice (zonei euro). Si este probabil sa se aminteasca in acest raport de o trezorerie comuna (un buget comun), de o schema colectiva de garantare a depozitelor, etc - asa cum au fost amintite in Raportul celor Cinci Presedinti din iulie 2015.

Dar calendarul schimbarilor institutionale si de mecanisme in zona euro conteaza foartemult; daca asemenea reforme vor fi indepartate, timpul va lucra impotriva zonei euro. Iar fracturi vor deveni inevitabile daca la guvernare vor ajunge formatiuni politice care, in mod programatic, isi propun iesirea din zona euro.

In Italia, de pilda, care are o situatie economica foarte dificila (sa ne gandim la sectorul bancar) gruparea politica Cinque Stele, ce est eadepta iesirii din zona euro, apare in sondaje in frunte.

Este de dorit ca alegerile din Franta si Germania sa conduca la o regandire a functionarii zonei euro, a mecanismelor si instrumentelor sale. O politica monetara comuna nu poate asigura singura stabilitatea unei uniuni monetare; este nevoie de aranjamente fiscale care sa permita amortizarea socurilor asimetrice (ce lovesc in mod diferit statele membre) si care nu se pot rezuma la limite privind deficitele bugetare. Este nevoie de investitii mai mari (inclusiv un Plan Juncker mai viguros), de folosireas patiului fiscal din tarile care au marja de manevra - in special Germania.

Un esec major in zona euro pericliteaza soarta Uniunii in ansamblu.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2060 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

FRANTA REZISTA

nimic nu poate schimba cursul de a merge mai deparete pentru franta o mare putere economica si militara, in secolul 20 si 21 ,investitiile straine noua au adus plus valoare inca de la inceputul romaniei moderne si dezvoltareea multilaterala a societatii romanesti ,dacia fiind un moment de rweferinta a industriei frantuzesti auto pentru romania .parteneriatul francofon si exodul romanesc in franta cu doctori asistente si infirmiere fac ca legatura lor cu restul lumii sa fie mult mai importanta ,ori alegerile care bat la usa frantei sunt inca o dovada a unei lumi libere si cu democratie solida pentru europa si restul lumii .

 

bun articol, dar cam general

as zice ca asta va fi beneficiu major pentru ue dupa alegerea lui macron: e bun sa explice principii macroeconomice la popor. tehnocratii au dificultati sa explice la lume de ce au reguli pentru banci, reguli pentru licitatii, reguli pentru taxe, la ce ajuta. comunicarea e principala problema ue, probabil inaintea birocratiei.
tot vad germania acuzata mereu pentru toate problemele si nu inteleg. functioneaza cu aceasi moneda in aceeasi piata - pentru ei de ce nu e o problema? ar trebui sa isi cera scuze ca sunt mai eficienti si au mai putina birocratie, cercetare mai buna, programe de pregatire profesionala mai bune, sanatate si invatamant mai bune? de fiecare data cand populisti zic ca reformele sunt un dezastru, poti arata ca in germania regulile respective functioneaza.
sa speram ca macron va fi mai bun sa explice reformele ca altii inaintea lui, si sa speram ca vor apare unii ca macron si in romania, ca dospim in aceeasi mizerie si saracie de prea multa vreme

 

Care reforme ?

Si ceausescu vorbea de tranzitie si de reforme.Care ce si cum ?Ce trebuie aruncat ce trebuie imbracat,ca daca suntem cinstiti AUA au inceput cu reformele dela Roseelt incoace,dupa cum discursurile liderilor opozitiei sunt la fel dela Rossewelt incoace.Somaj,drumuri proaste,llipsa de scoli si educatie,chirii mari,,sanatatea platita scump,etc Standard.Care reforme sa-mi explice un om cu trei...BrrrPoate e vorba de reforma reformelor reformate

ARTICOL BINE DOCUMETAT

Dar daca privim practic lucrurile Uniunea Europeana a luat locul statultu national si a devenit sau vrea sa devina un Administrator General al economiei,ducand practic la desfiintarea propietatii private,ca pilon al capitalismului clasic.Pentruca oricare investitor are atatea obligatii fata de Guvernul sau la care se adaoga Guvernul UE,incat lui nui raman decat sarcinile.Aceasta U.E a intrat cam pe usa de dindos a Europei,incepand cu unele obiective si terminand cu altle.La inceput,Comunitaea Carbunelui si Otelului franco-Germana,avea ca obiectiv inlaturarea pe viitor a cinflictelor.De acolo s-a trecut la o largire a drepturilor conducatorilor,la un parlament care pe langa ca consuma mai mult decat bugetul unei tari cu salariile enorme si luxul afisat,hotaraste si politica ttarilor care totusi sunt suverane.Au ajjuns sa "studieze" forma castravetilor sau bananelor,compozitia produselor impunand insa standarde care satisfac monolpolurile si bancile.Politicile statului trebuie sa porneasca dela popor spre park=lament nu invers.Legile se stabilesc dupa necesitatile specifice fiecarui stat nu dupa dorinta unor visatori care nu au absolut nici o legatura cu populatia.Nu numai industria ci si comrtul tarilor membre e incorsetat de politic.Se stabilete si porunceste cu cine cand cum unde pretul de parca eputatii europeni ar despagubi pe onvestitori sau ar pune capital.De unde ?Ei stabilesc imprumuturi dobabzi,pe care intreprinzatorii le platsc,ei stabilesc barierele vamale ca si
cum ele ar crea bunastarea cuiva.Aroganta nu mai merge.Organismele suprastatale ar trebui ca periodic sa invete din lipsurile trecutului sa le inlature nu sa le inmulteasca.Orice intreprinzator caruia i se limiteaza sursa de aprovizionare si piata de desfacere mai bine inchide pravalia.Iar cei dela Bruxell sa traiasca din discursuri,studii ,colocvii,vizite,si masini la scara.

 

nu stiu daca sa ma distrez, sau sa ma intristez

cand vad realitati alternative la romani. presupun ca daca se poate la englezi si la americani, se poate si la noi.
putei sa dati un exemplu unde ue a desfintat proprietatea privata, ca in general recomanda privatizari ale intrepriderilor de stat cu pierderi, adica transfer din public la privat? sau cand au fixat dobanzi ca asta face banca nationala (domnul Daianu poate confirma)? tarile sunt suverane, ue intervine doar cand guverne dubioase incalca drepturi fundamentale care au fost conditii de intrare in ue (vezi polonia, ungaria, romania, grecia) si intervin ca sa previna regresul tarilor respective din nou in mizerie, ca se trezesc cu emigranti si cereri de bani. din nou, ue ar trebui sa comunice mai clar legatura dintre deciziile pe care le iau si stomac, ca majoritatea votantilor sunt la nivelul respectiv. de ce au luat decizia respectiva si ce asteapta sa produca, ca sa poata evalua oricine transparent daca a fost o decizie buna sau nu
incet, incet va evolua si romania, dar e foarte incet...

Domnule r.c.

Poate ca poti vedea chiar din orice articole ca statele sunt datoare,ca intreprinderile sunt datoare ca taranul este dator.Nu te framanta deloc ca cel care produce ramane cum zice poporul "din trei cu cea mai lunga"iar la banci nu mai este loc de bani caci sunt pline ?Asta nu framanta pe nimeni.Toti fac demonstratii ca negrul e alb.

Propietatea privata

nu s-a desfiintat,numai ca OMUL pune banii iar statul ii=l dirijeaza pe OM spre faliment cu taxele si"indicatiile pretioase.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor