Franta si viitorul Uniunii Europene

Nu intamplator se vorbeste despre tandemul Franta-Germania ca fiind determinant pentru viitorul zonei euro, al Uniunii Europene. Chiar daca Germania, dupa reunificare, a obtinut o greutate economica dominanta, deciziile cheie pentru functionarea ariei cu moneda comuna (euroaria) reclama un acord, in primul rand, intre Berlin si Paris.

Intalniri intre cancelarul german si presedintele Frantei au fost momente ce au permis adoptarea unor decizii ce au salvat, practic, moneda euro - inclusiv actiuni ale Bancii Centrale Europene care au urmat faimoasei declaratii a lui Mario Draghi ca "se va face totul pentru a salva euro" (iulie 2012). Fiindca euro, dincolo de continutul sau economic, este parte a Proiectului European.

Alegerile prezidentiale din Franta au, de aceea, o semnificatie aparte. Marine Le Pen respinge moneda unica, in timp ce Emmanuel Macron sustine Uniunea si moneda unica. Dar, cum adesea se observa in viata, exista aspecte nu mai putin importante decat proeminenta distinctie mentionata.

Macron afirma ca, daca nu se va reforma, zona euro va disparea in viitorul previzibil. Aceasta apreciere se cuvine sa fie interpretata intr-un registru de adancime, nu numai ca posibil demers de a capta simpatia unor alegatori ce privesc cu resentimente zona euro.

Franta ofera un standard de viata, o calitate a serviciilor publice, intre cele mai ridicate in Uniune si excelenta unor grupuri industriale din Hexagon este un reper in competitia globala.

Dar somajul in aceasta tara este peste 9% (in Germania este cca4%), datoria publica este peste 90% din PIB, deficitul bugetar ramane inalt (peste 3% din PIB). O raza de lumina este o revenire economica in ultimul an.

Si exista o dinamica demografica ce ar indica un potential de crestere economica superior mediei din UE in anii ce vin. Dar, demografia singura nu asigura castiguri de productivitate pe masura. Ceea ce ingrijoreaza enorm sunt clivaje sociale in societatea franceza, frustrari ale unor grupuri sociale, eradicalizarea periculoasa a unor grupuri etnice, probleme in sistemul educational, etc.

Franta are nevoie de mai multe investitii, de reforme care sa permita reducerea somajului, sa asigure perspective mai bune tinerilor - dintre care multi au votat cu extrema stanga in primul tur. Si aici apare o mare problema, pentru Franta si pentru zona euro in ansamblu. Franta are nevoiesi de altepolitici, aranjamentein zona euro.

Cum functioneaza, in prezent, zona euro seamana mult cu etalonul aur din perioada interbelica din secolul trecut, intrucat are cai foarte limitate de reducere a unor dezechilibre; cand deficite bugetare, externe, sunt considerabile, o tara nu poate recurge decat la taieri de salarii/venituri, ceea ce poate conduce la cadere masiva de productie, la somaj foarte inalt.

Asa se explica, in larga masura, fractura economica intre Germania, Olanda etc., nordul zonei euro si periferia sudica - Italia, Spania, Portugalia, Grecia. Franta este intr-o situatie intermediara. Macron considera ca euro este o moneda subevaluata pentru Germania favorizandu-i productia, exportul net; reversul medaliei fiind un euro ca moneda supra-evaluata pentru alte economii din zona euro.

De notat este surplusul de cont curent de cca 8,5% pentru Germania in 2016, ce nu este de explicat numai prin castiguri de productivitate sistematice.

Macron la aceasta fractura, inauntrul zonei euro, face referire la nevoia de a gasi mecanisme si instrumente care sa permita o convergenta de performanta economica intre Nord si Sud. Fiindca adancirea divergenteie conomice nu poate conduce decat la rupere.

Sunt analize ce accentueaza diferente de ethos cultural, de atitudine fata de reguli intre Nord si Sud (ex: Brunnermeier, James si Lanndau, 2016 - care duc cu gandul la Etica protestanta a lui Max Weber).

Dar, mecanisme si aranjamente institutionale sunt totusi determinate in cele din urma pentru robustetea unei constructii economice si institutionale. In fond, distanta economica dintre nord si sud in Italia nu este inferioara celei din nord si sud in zona euro; ce tine Italia intreaga sunt aranjamente de tip statal, inclusiv un buget comun.

Chiar daca zona euro nu se poate "federaliza" in conditiil epolitice si de stare de spirit actuale in Europa, reforme sunt necesare pentru a aresta adancirea divergentelor.

Este notabil ca un raport asteptat (intre cele 5 anuntate de Comisia Europeana in contextul dialogului privind viitorul UE) este dedicat Uniunii Monetare si Economice (zonei euro). Si este probabil sa se aminteasca in acest raport de o trezorerie comuna (un buget comun), de o schema colectiva de garantare a depozitelor, etc - asa cum au fost amintite in Raportul celor Cinci Presedinti din iulie 2015.

Dar calendarul schimbarilor institutionale si de mecanisme in zona euro conteaza foartemult; daca asemenea reforme vor fi indepartate, timpul va lucra impotriva zonei euro. Iar fracturi vor deveni inevitabile daca la guvernare vor ajunge formatiuni politice care, in mod programatic, isi propun iesirea din zona euro.

In Italia, de pilda, care are o situatie economica foarte dificila (sa ne gandim la sectorul bancar) gruparea politica Cinque Stele, ce est eadepta iesirii din zona euro, apare in sondaje in frunte.

Este de dorit ca alegerile din Franta si Germania sa conduca la o regandire a functionarii zonei euro, a mecanismelor si instrumentelor sale. O politica monetara comuna nu poate asigura singura stabilitatea unei uniuni monetare; este nevoie de aranjamente fiscale care sa permita amortizarea socurilor asimetrice (ce lovesc in mod diferit statele membre) si care nu se pot rezuma la limite privind deficitele bugetare. Este nevoie de investitii mai mari (inclusiv un Plan Juncker mai viguros), de folosireas patiului fiscal din tarile care au marja de manevra - in special Germania.

Un esec major in zona euro pericliteaza soarta Uniunii in ansamblu.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...