Prima conventie politica Zoom din istorie s-a incheiat

Ceva bizar, artificial si ireal a fost insotitorul permanent al celor patru zile de conventie democrata, careia multi observatori i-au acordat numele de produs infomercial.

Nu numai lipsa publicului, sediul filmarii intr-o imensa sala pustie si aproape lugubra, absenta sunetului de "ceva viu" si fetele din casetele video care se agitau, repetand aceleasi gesturi, ca niste jucarii stricate, dar si vizibila prelucrare a cuvantarilor, toate inregistrate mai devreme, corectate si fardate, au facut imposibila evitarea senzatiei de aranjament, de regizat, de fake.

A fost diferenta dintre un meci pe viu si unul in reluare.

Un fel de "potemkinism politic american" la prima generatie.

Putea fi altfel? Se putea face mai bine?

Greu de spus, fiindca a fost doar o prima incercare de a face o adunare fara participanti, in conditii care nu au mai existat vreodata in viata unei campanii politice.

Dar mie mi s-a parut ca pozitionarea candidatilor cu fata catre un perete de ecrane video si saluturile mimand un contact cu un public adevarat ar fi putut sa lipseasca.

Vor face republicanii mai bine? Vor gasi solutii mai apropiate de viata reala?

Vom vedea in saptamana urmatoare.

Prima zi a fost dominata de cuvantarea doamnei Michelle Obama, despre care am vorbit intr-un articol trecut.

In zilele care au urmat, comentatorii au fost unanim pozitivi despre stilul prezentarii si putere de comunicare a vorbitoarei, dar au aparut si verificari de fapte care au ridicat indoieli despre veridicitatea unor afirmatii facute de fosta prima doamna in cuvantarea ei.

In a doua zi a conventiei, cei mai asteptati vorbitori au fost fostul presedinte Bill Clinton, deputata Alexandria Ocasio-Cortez si doamna Jill Biden.

Evident imbatranit si slabit, Bill Clinton - care se bucura de o constanta admiratie in randul democratilor - a avut un speech scurt, in care a inserat un sfat pentru comportamentul moral de care trebuie sa dea dovada cei care ocupa temporar Biroul Oval. Pentru multi, observatia a aparut ca o ironie, probabil neintentionata, dar nu mai putin surprinzatoare.

Alexandria Ocasio-Cortez este o socialista democrata, ca si cei cu care s-a asociat pentru a elabora proiectul Green New Deal, o colectie de idei utopice si foarte costisitoare, cu care deputata newyorkeza, Bernie Sandres, Kamala Harris si alti cativa vor sa schimbe radical societatea americana.

In putinele minute pe care le-a avut la dispozitie, Ocasio- Cortez a amintit de "drepturile economice ale tuturor celor care traiesc in Stale Unite", prin care se intelege intentia de a asigura tuturor (cetateni legali sau imigranti ilegali)

Un venit fara nici un fel de contributie de efort personal.

Bataioasa deputata a mai amintit despre meritele "miscarii de masa" care il sustine pe Joe Biden si pe cei care "se straduiesc sa repare ranile produse de injustitie sociala, colonizare, misoginism si homofobie", probabil referindu-se la vandalii care distrug orasele americane.

Sotia candidatului, Jill Biden, a inregistrat discursul in clasa de scoala unde a predat multi ani. A vorbit simplu, cald si emotionant despre nevoia de a intelege pe altii si despre mult necesara unitate si coeziune. Ea a fost castigatoarea zilei a doua.

Starul zilei a treia a fost Barack Obama, care a ales sa vorbeasca din Philadelphia, din sala muzeului in care a fost redactata constitutia americana.

Ignorand traditia nescrisa a presedintilor americani, de a pastra discretie cand vorbesc despre realizarile sau scaderilor celor care le urmeaza, Obama s-a lansat in atacuri directe si foarte dure adresate actualului presedinte si politicii lui.

El a afirmat ca o realegere a lui Donald Trump va duce la distrugerea democratiei americane si a facut o incercare de a legitima miscarea Black Lives Matter afirmand ca "tinerii energici care demonstreaza pe strazi ne dau o lectie si ne cer sa facem ceea ce va duce la o tara mai buna decat cea care exista".

Tinerii energici incendiaza si distrug proprietati, au batut pana la inconstienta oameni nevinovati, au atacat politistii care incercau sa restabileasca ordinea, au facut victime prin arme de foc si au jefuit numeroase magazine. Frumoasa lectie!

Acelasi Barack Obama, care a ezitat pentru o lunga vreme sa sustina candidatura fostului lui vicepresedinte, a asigurat de data aceasta audienta ca vede in cuplul Biden-Harris echipa capabila sa refaca erorile prezentei administratii.

La sfarsitul zilei a treia, senatoarea Kamala Harris a tinut cuvantarea de acceptare a nominalizarii ei pentru postul de vicepresedinte.

Ea a subliniat rolul important pe care l-a avut familia in modelarea spiritualitatii ei, a experientei capatate ca procuror general al statului California si a vorbit cu insistenta despre pericolele rasismului, despre care a spus ca "nu exista vaccin impotriva rasismului, astfel ca totul trebuie facut prin eforturile noastre".

Cel mai important moment al ultimei zile a fost discursul de acceptare al nominalizarii de catre Joe Biden.

El este la a treia incercare din viata lui politica, pentru obtinerea pozitie de ales al partidului democrat drept reprezentant al competitiei pentru postul de presedinte al tarii.

Biden a avut un discurs coerent, fara erori, ale carui idei principale a fost nevoia de unitate ("momentul nominalizarii mele este un moment american, nu unul democrat sau republican"), promisiunea ca va fi un presedinte inclusiv ("voi aduce la suprafata tot ce este mai bun in noi toti"), angajamentul ca va face mai mult pentru combaterea pandemiei (fara detalii) si o reusita metafora "voi fi aliatul luminii, nu al tenebrelor intunericului".

Multi comentatori au declarat cuvantarea lui Biden drept cel mai bun discurs din intreaga lui cariera politica, care acopera peste 47 de ani.

Fostul vicepresedinte a facut insa o concesie electoratului de extrema stanga afirmand ca se va stradui sa elimine "rasismul nostru sistemic".

Pentru cine a trait destul de mult timp in Statele Unite si a fost in contact direct cu societatea americana adevarul este ca nu exista rasism sistemic in aceasta tara.

Este o inventie a propagandei de extrema stanga, intentionata sa intimideze membrii societatii, sa-i invinuiasca de ceva care nu exista si de care nu sunt reponsabili.

Rasism sistemic a existat in Germania hitlerista, unde legile erau facute sa limteze minoritatea evreiasca in toate formele de existenta si unde institutiile statului promovau activ masurile de prigoana si injustitie ale cetatenilor de etnie evreieasca, mergand pana la arestarea lor, internarea in lagare si exterminarea lor fizica.

Rasism sistemic a existat in Africa de Sud in perioada de apartheid, cand constitutia statului si institutiile au mentinut starea de inferioritate fara drepturi a majoritatii populare de culoare.

Rasism sistemic a existat in Confederatia statelor americane din sud, cu legislatia de separare rasiala si de privare de drepturi a populatiei de culoare. El a disparut din intreaga uniune cand, cu imense sacrificii, poporul american a adus, prin victoria trupelor unioniste, desfiintarea sclaviei la terminarea razboiului civil.

Si cand, prin eforturile lui Abraham Lincoln, au fost votate amendamentele constitutionale care au eliminat sclavia din US si au confirmat drepturile cetatenilor de culoare.

Exista indivizi rasisti si focare de rasism in Statele Unite de azi, dar nu exista rasism sistemic.

Termenul a fost inventat pentru a scinda societatea americana, prin nedreapta si periculoasa politica identitara.

La sfarsitul conventiei democrate, cateva observatii de ordin general.

A fost limpede infatisat telul partidului democrat de azi: impiedicarea realegerii lui Donald Trump. Toti vorbitorii, fara exceptie, au atacat actualul presedinte, echipa lui de guvernare, politica administratiei si i-au facut vinovati de toate neajunsurile.

Nu a fost la fel de limpede care sunt elementele pentru care partidul democrat si propusa lui echipa prezidentiala militeaza si care este agenda pregatita pentru anii viitori.

Nici nu e de mirare, fiindca planul unei guvernari democrate include marirea taxelor individuale si de companie, nationalizarea industriei de asigurare medicala, cresterea atributiilor statului in toate domeniile, invatamant superior de stat gratuit, deschiderea granitelor, aministie pentru toti imigrantii ilegali, asistenta sociala si medicala pentru toti imigrantii ilegali, sustinerea ilegalitatii prin politica de orase si regiuni sanctuare, confiscarea armelor individuale, practicarea de avorturi pana la cele mai avansate varste de sarcina suportate prin fondurile publice, reasocierea cu organismele internationale care vizeaza "politicile de schimbare a climei", "decarbonizarea" totala a intregii economii pana in anul 2035, limitarea industriei extractive si a utilizarii combustibililor fosili, aplicarea masurilor preconizate de planul Green New Deal si multe alte masuri de control a economiei si a vietii sociale foarte putin populare.

Si care presupun cheltuieli imposibil de asigurat. Dupa unele calcule, aplicarea masurilor propuse de Green New Deal cere o cheltuiala de peste 30 de trilioane de dolari in perioada celor 10 ani urmatori.

Nici unul dintre vorbitori nu s-a referit la violentele din orasele americane care continua de multe saptamani, ca si cand ele nu exista. Mai mult, unii vorbitori au emis pareri din care se poate deduce ca exista multa simpatie pentru ilegalitatile tolerate de autoritatile democrate din mai multe orase si state.

Nu s-a pomenit de catre nici un vorbitor despre efectele anticipat negative ale reducerii fondurilor politiei, sau chiar a desfiintarii ei, prin masuri care au fost promovate de demonstranti, sustinute si chiar aplicate de mai multi politicieni democrati influenti.

O alta absenta notabila a fost discutarea problemelor legate de China, de la economie, la securitate si la explicatiile mecanismului de raspandire a pandemiei COVID19. Nici un vorbitor democrat nu a abordat subiectul, ca si cand problema chineza nu exista.

Multi vorbitori au facut insistente chemari pentru o participare larga la vot, ca si cum strategii electorali democrati sunt intens preocupati de riscul unei apatii a propriului electorat. Nu au fost putine articole recente care au vorbit despre lipsa de entuziasm a votantilor democrati, in parte atribuita incapacitatii lui Joe Biden de a inspira votantii din mai multe categorii: tineretul, femeile si minoritatile.

Imaginea Statelor Unite de azi, asa cum a fost ea infatisata de majoritatea vorbitorilor, apare ca o societate distopica, profund gresita, antiumana si antidemocratica.

Conventia democrata din anul acesta se face vinovata de a infatisa lumii o natiune americana si un stat altfel decat sunt ele in realitate.

Experienta ciclurilor electorale anterioare a aratat ca de cate ori o conventie nationala a fost bine organizata si a avut personalitati puternice, capabile de a adresa discursuri convingatoare, partidul in cauza si candidatii lui au inregistrat o importanta crestere in sondajele de opinie chiar in zilele imediat urmatoare.

Dar acesta este un efect care apare prompt numai atunci cand intrunirea politica electorala a infatisat si a promovat adevaruri, nu altfel.

Este ceea ce merita sa fie in atentia noastra citind polls-urile in zilele care vin.

La aceasta data, sondajele din majoritatea statelor arata ca Joe Biden conduce cu diferente de la 1,1 la 6,7 %(www.realclearpolitics).

Acest text a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Președintele SUA Joe Biden reia o practică neobligatorie, întreruptă în timpul lui Trump: ”Toţi locatarii Biroului Oval trebuie să fie deschişi şi oneşti faţă de poporul american”

Preşedintele american Joe Biden şi-a făcut publică luni declaraţia fiscală, o tradiţie americană în materie de transparenţă la vârful statului, care a fost temporar întreruptă în...

Putin și-a propus să câștige Donbasul înainte de a se ”ocupa” de alegerile din SUA. Lupte dure la Oceretine și Ceasiv Iar

În sectorul Avdiivka, în doar patru zile, rușii au înaintat un km până la Oceretine și au pătruns în sat, punând stăpânire pe împrejurimile sudice. Constatând acest fapt, jurnalistul...