Mama teroristului norvegian Anders Breivik a recunoscut ca si-a ajutat indirect fiul sa comita atentatul in care si-au pierdut viata 69 de oameni.
Mai exact, mama criminalului Breivik a marturisit ca l-a ajutat pe fiul ei sa spele in jur de 400.000 de coroane norvegiene, bani pe care Anders Breivik i-a castigat vanzand diplome false pe Internet, transmite pagina de Internet a postului de radio The Voice of Russia.
Anders Breivik voia sa il omoare pe Obama
Clientii ii trimiteau banii prin PayPal, E-Gold sau ii virau direct in contul sau bancar din Letonia, iar Breivik scotea sume mici de bani de la ATM-urile din Oslo, folosind carduri de credit straine.
Potrivit autoritatilor norvegiene, mama teroristului Anders Breivik depozita banii in trei conturi bancare unde figura ca titular, dupa care ii returna fiului sau. Anchetatorii au descoperit 14 conturi bancare deschise pe numele lui Breivik in Letonia, Estonia, Statele Unite ale Americii, Republica Dominicana si Antigua.
Totodata, Anders Breivik le-a mai povestit politistilor ca a simulat mai multe solutii ca sa-l atace cu o masina-capcana pe presedintele american Barack Obama, castigator al premiului Nobel pentru Pace.
Breivik a abandonat insa planul de a-l ataca pe seful de stat cand venea sa-si ridice premiul Nobel din Oslo, intrucat masurile de securitate ar fi fost prea mari.
Breivik isi propusese sa ajunga cu masina-capcana pana in piata Fridtjof Nansen, din fata primariei, insa si-a dat seama ca masurile de securitate vor fi atat de mari incat nu va apuca sa plaseze bomba suficient de aproape.
Criminalul din Norvegia sustine ca ar fi fost un atac simbolic impotriva laureatului Nobel si al institutiei premiilor Nobel, intrucat premiul pentru Pace este acordat, in mod traditional, stangii traditionale.
Breivik a mai spus ca principala sa sursa de inspiratie au fost atacurile teroriste ale organizatiei al Qaida, cu toate ca gruparea terorista este dusmanul sau.
Anders Breivik, ucigasul extremist din Norvegia, audiat de fata cu publicul
Anders Breivik este vinovat de atacurile din insula Utoya, de pe 22 iulie 2011, in urma carora au murit 69 de persoane.