Inchisorile secrete ale CIA din Romania raman un mister dupa aproape un deceniu

Declaratiile fostului presedinte Ion Iliescu pentru Der Spiegel readuc in atentie subiectul inchisorilor secrete ale CIA de pe teritoriul unor tari est-europene, inclusiv Romania, care, in pofida numeroaselor anchete desfasurate, raman un mister la aproape zece ani de la dezvaluirea existentei lor.

Dupa ce a negat ani la rand existenta unei inchisori secrete a CIA pe teritoriul Romaniei, fostul presedinte Ion Iliescu a recunoscut, miercuri, pentru cotidianul german Der Spiegel, ca a aprobat o "locatie" a CIA in Romania. El a afirmat ca a aprobat "in principiu", in perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA in Romania, fara a sti ca urma sa fie vorba de vreo unitate pentru detentie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpes, la acea vreme sef al Administratiei Prezidentiale.

"Am considerat ca era un gest de acomodare inaintea aderarii noastre la NATO", a sustinut Ion Iliescu, presedinte al Romaniei in perioada decembrie 1989-1992, 1992-1996 si 2000-2004.

"Noi nu am avut nicio interferenta asupra activitatilor desfasurate de Statele Unite in acea locatie", a explicat fostul presedinte. "In acel moment, mie, ca presedinte, acea solicitare nu mi s-a parut mare lucru. Eram aliati (...), nu am intrat in detalii. Daca as fi stiut ce se putea face acolo, raspunsul nu ar fi fost pozitiv", a subliniat Iliescu.

Iliescu, in Spiegel: Am aprobat cererea CIA pentru a detine un sediu in Romania (Video)

O declaratie similara, care confirma indirect prezenta unei inchisori CIA pe teritoriul Poloniei, a fost facuta in decembrie 2014 de catre fostul presedinte polonez in perioada 1995-2005, Aleksander Kwasniewski.

Intervievat la postul de radio TOK FM, la o zi dupa publicarea unui raport al Senatului american privind tehnicile dure de interogare ale CIA in perioada 2001-2009, Kwasniewski a afirmat ca, la inceput, Polonia nu stia despre actele de tortura. Era vorba, in opinia sa, doar despre infiintarea unor facilitati secrete. "Faptul ca americanii desfasoara aceste activitati intr-un mod atat de secret a generat ingrijorari. Astfel ca autoritatile poloneze au actionat pentru a le pune capat si aceste activitati au incetat, la presiunea Poloniei", declara el.

Scandalul inchisorilor secrete ale CIA: Declaratiile in premiera ale unui fost presedinte polonez

Subiectul inchisorilor secrete ale CIA a fost initiat de cotidianul american Washington Post, care, intr-un articol publicat la 2 noiembrie 2005, sustinea ca, dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, CIA a infiintat o retea secreta de inchisori pe teritoriul unor tari din estul Europei si din alte zone, pentru interogarea unor membri importanti ai retelei al-Qaida.

Potrivit publicatiei americane, aceste inchisori, denumite neconventional "black-sites" ("locuri negre"), erau gazduite de opt tari, printre care Thailanda, Afganistan si cateva "democratii" din estul Europei, precum si de inchisoarea Guantanamo Bay, din Cuba, unde exista un mic centru secret de detentie. Din motive de securitate, locatiile erau cunoscute, in Statele Unite, numai de cativa oficiali, in timp ce in tarile gazda numai de presedinti si de cateva persoane din cadrul serviciilor de informatii. CIA a refuzat, la momentul respectiv, sa comenteze aceste afirmatii.

Washington Post: Romania, inchisoarea neagra pentru detinutii torturati de CIA

La o zi dupa aparitia acestui articol, organizatia americana de aparare a drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) a indicat Polonia si Romania drept locatii sigure ale unor inchisori secrete administrate de CIA. Directorul HRW, Tom Malinowski, anunta ca una dintre posibilele locatii importante din Europa de Est, folosite de CIA pentru transferul detinutilor, a fost baza aeriana militara Mihail Kogalniceanu din Romania.

Organizatia a ajuns la aceasta concluzie dupa studierea documentelor de zbor ale unui avion Boeing 757, cu seria N313P, care, in 2003, a aterizat la Constanta venind direct de la Kabul. Deputatii europeni au solicitat o ancheta in legatura cu inchisorile secrete ale CIA, in timp ce Romania a negat existenta unor astfel de centre de detentie pe teritoriul sau. In decembrie 2005, HWR furnizeaza o lista cu 26 de "detinuti-fantoma", afirmand ca are dovezi indirecte ca o parte dintre ei s-au aflat in Romania si Polonia.

Basescu si Iliescu, citati intr-un raport european privind inchisorile CIA

In raportul CoE din 2007 privind activitatea CIA in Europa, parlamentarul APCE Dick Marty citeaza surse care afirma ca Directia de informatii si reprezentare militara (DIM), cunoscuta si ca "unitatea J2", a fost cea care a colaborat cu CIA in operatiunile clandestine ale agentiei americane.

Ion Iliescu, Traian Basescu, Ioan Talpes, Ioan Mircea Pascu si Sergiu Tudor Medar sunt citati in raportul Marty drept persoanele care au avut cunostinta, au autorizat sau au raspuns pentru rolul jucat de Romania in operatiunile CIA legate de centrele secrete de detentie in perioada 2003 - 2005.

In 2011, Associated Press si televiziunea germana ARD sustineau ca au localizat fosta inchisoare CIA din Romania, afirmand ca aceasta ar fi functionat in cladirea in care in prezent se afla Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS), pe strada Mures, nr. 4, in sectorul 1 al Capitalei.

Fostii oficiali americani citati de televiziunea germana sustin ca deoarece era o cladire guvernamentala, aceasta furniza o acoperire excelenta. Inchisoarea nu avea nevoie de securitate sporita deoarece locuitorii din zona stiau ca este o cladire a Guvernului. Reprezentantii ORNISS au reactionat imediat, aratand ca, de la sfarsitul anului 2002, cladirea in care se presupune ca ar fi existat aceste inchisori a servit in exclusivitate ca sediu al institutiei si nu ca un centru de detentie.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...