Coasta de Fildes: Caderea unui despot - in maieu, palmuit si cu fata umflata

Prima interventie straina de succes in afacerile altei tari trebuie sa fie cea a Frantei in Coasta de Fildes. Decisa, in forta, acoperita perfect de mandatul ONU si situatia umanitara si cu rezultate foarte rapide care au culminat cu arestarea liderului Laurent Gbagbo din Coasta de Fildes.

Gbagbo, la randul sau, a reusit cea mai penibila iesire din scena a unui despot de pana acum.

N-a fost niciun glont tras in cap in ultima clipa, nicio lupta pe viata si pe moarte cu soldatii care i-au patruns in buncar, nicio pastila otravita inghitita pe ascuns; doar o palma rasunatoare pe obraz. In maieu, ravasit si cu obrazul umflat in urma palmei unui soldat din propria tara pe care a antagonizat-o, fostul profesor de istorie, fost presedinte al Coastei de Fildes, a fost capturat si apoi predat taberei presedintelui de facto al tarii, in vederea deferirii la Curtea Penala Internationala pentru crime impotriva umanitatii, complicitate la viol, masacre si uciderea deliberata a civililor.

Cum s-a ajuns aici? De ce a fost nevoie de interventia ONU si a trupelor franceze in cea mai mare exportatoare de cacao din lume, un model de crestere economica si dezvoltare in Africa in urma cu doar zece ani?

Laurent Gbagbo a refuzat sa predea puterea. Dupa zece ani in cea mai inalta functie in stat si in urma unor alegeri amanate cu cinci ani de zile, care l-au desemnat pe rivalul sau, Alassane Ouattara, drept noul presedinte, Gbagbo a gasit de cuviinta ca mai degraba taraste tara in cel mai sangeros razboi civil de pana acum decat sa renunte la putere.

Trebuie spus ca Gbagbo este crestin, din sud, iar Ouattara este musulman, din nord. Bogatia generata de exportul mondial de cacao a atras multi muncitori din Burkina Faso si Mali, dar si alte tari africane, in Coasta de Fildes. Acestia aveau legaturi etnice cu musulmanii ivorieni din nord.

In curand, au inceput sa se planga de discriminare comparativ cu crestinii, nu li s-a dat dreptul de vot, ba chiar nici carti de identitate, in vreme ce acestia din urma, stimulati de politicieni precum Gbagbo, au inceput sa se planga de influxul de straini si sa ceara protejarea "spiritului ivorian".

Din 2002, cand unii soldati din nord s-au revoltat si au pornit in mars spre Abidjan, cel mai mare oras din Coasta de Fildes, pentru a fi opriti de trupele franceze si de detasarea a 9.000 de soldati ONU insarcinati cu mentinerea pacii, tara a fost despartita in nord si sud.

Alegerile din noiembrie ar fi trebuit sa puna capat acestei diviziuni. Ouattara, fost ministru de Externe al tarii, musulman din nord, trebuia sa inceapa reconcilierea tarii. Numai ca nu a putut prelua puterea.

Intr-o miscare unanima, mai rar intalnita pe scena internationala, Uniunea Africana, Uniunea Europeana, ONU si Ecowas i-au cerut lui Gbagbo sa renunte la putere. Vazand ca acesta se impotriveste, i-au impus sanctiuni economice pentru a-i forta plecarea.

Lui Gbagbo i s-a spus ca data limita pana la care poate sa plece de bunavoie este de 24 martie. Nu s-a intamplat nimic - multi dau vina pe sotia lui Gbagbo, Simone, pentru transformarea acestuia intr-un despot african sangeros.

Dupa cateva zile de la dead-line, fortele pro-Ouattara au coborat din nord inspre Abidjan, incercand sa-l forteze pe Gbagbo sa plece.

Dupa zile intregi de lupte grele in jurul orasului, trupele franceze si ONU au lansat lovituri aeriene impotriva pozitiilor pro-Gbagbo, intr-o incercare de a distruge artileria grea a acestuia, care tintea civilii si sediul ONU.

In fine, luni, trupele speciale franceze, insotite de cateva zeci de tancuri, au luat cu asalt la propriu resedinta lui Gbagbo, pe jumatate demolata de loviturile aeriene. Desi francezii, fosta forta coloniala din Coasta de Fildes, au pus cel mai mult umarul la rasturnarea lui Gbagbo, sustin ca in buncarul de sub resedinta acestuia au intrat doar trupele ivoriene ale lui Ouattara, care l-au arestat pe dictator, sotia si fiul sau.

De-aici incolo, lucrurile ar trebui sa intre pe un fagas firesc: Gbagbo va fi deferit justitiei, Ouattara va prelua puterea. Raman insa multe probleme si necunoscute. Trupele fidele lui Gbagbo, care au fost instruite sa intre in case si sa omoare civilii la intamplare, sunt inca pe strazi, inca inarmate, si nu se stie cum vor reactiona la auzul vestii ca liderul lor a fost retinut.

In intreaga tara cel putin un milion de persoane si-au parasit casele si traiul si s-au refugiat care pe unde au putut, de teama soldatilor lui Gbagbo. Cei 45% care au votat totusi cu Gbagbo in noiembrie si-ar putea manifesta nemultumirea fata de conducerea musulmanului Ouattara. In plus, Coasta de Fildes, odinioara paradisul de cacao din Africa, este o tara ravasita de razboi si ura etnica si religioasa, ale carei rani se vor vindeca doar in timp.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...