Violentele din Egipt, pe intelesul tuturor. 9 informatii esentiale

Violentele de miercuri din Egipt au pus din nou tara pe prima pagina a presei internationale. Masacrul a aproape 300 de protestatari care il sustin pe presedintele arestat, Mohamed Morsi, de catre fortele de securitate, criza politica si dilema in care se afla SUA, daca sa continue sa finanteze armata egipteana sau nu, au fost din nou enumerate de jurnalistii de politica externa.

Egiptul si starea in care se afla sunt insa prea complicate pentru ca oamenii obisnuiti sa tina pasul cu toate schimbarile rapide de aici, asa ca publicatia Washington Post a intocmit o scurta lista cu noua intrebari si raspunsuri esentiale despre Egipt.

1. Ce este Egiptul?

Egptul este o tara aflata in coltul nord-estic al Africii, considerata ca facand parte din Orientul Mijlociu, cu o populatie de 85 de milioane de persoane. Egiptenii sunt majoritar arabi si preponderent musulmani, dar 10% din populatie este crestina. Toti sunt mandri de istoria si cultura lor milenara. In secolul XX, egiptenii s-au aflat in fruntea unor miscari ideologice ce au reformat Orientul Mijlociu: nationalismul arab si islamismul.

2. De ce se omoara intre ei egiptenii?

Din 2011, in tara s-a instalat instabilitatea politica. La inceputul lui 2011, milioane de oameni au iesit in strada pentru a-l indeparta de la putere pe Hosni Mubarak, dupa 30 de ani. Demisia acestuia a deschis o mare lupta pentru putere. Nu numai cei aflati in administratie se lupta intre ei, ci si oamenii obisnuiti, care au viziuni diferite despre viitorul tarii.

Zilele acestea se desfasoara a doua runda din lupta cu privire la ce urmeaza sa fie Egiptul. Deoarece oamenii obisnuiti isi exprima vointa politica protestand si fortele de securitate egiptene au o lunga traditie de violenta impotriva civililor, "lupta pentru viitorul Egiptului" nu este o metafora.

3. Dar acum de ce se lupta?

Fortele de securitate egiptene au luat cu asalt doua tabere improvizate ale protestatarilor din Cairo si au incercat sa disperseze oamenii, insa acestia au ripostat. Aproape 300 de persoane au murit, multe dintre victime fiind civili impuscati de munitia de razboi a fortelor de securitate.

Protestatarii il sustin pe fostul presedinte Mohamed Morsi, arestat in cadrul unei lovituri militare la 3 iulie. Morsi provine din Fratia Musulmana, o grupare islamista ai carei sustinatori sunt protestatarii din Cairo. Morsi este si primul presedinte egiptean ales democratic.

4. Daca armata a dat o lovitura de stat impotriva primului presedinte ales democratic, inseamna ca toti egiptenii care au protestat in 2011 pentru democratie trebuie sa fie furiosi, nu?

Nu. Multi egipteni, in special grupurile liberale ce au condus revolutia din 2011, sunt multumiti ca a avut loc lovitura. Unii dintre acestia chiar au cerut armatei sa disperseze protestatarii pro-Morsi.

Sunt insa doua chestiuni de subliniat. In primul rand, Morsi nu a facut treaba buna ca presedinte. Avea o sarcina grea, insa a reusit sa afunde si mai mult economia. Nu a facut mare lucru pentru a include si non-islamistii in guvernarea sa si as-a indepartat serios de democratie, arestand jurnalisti si facand schimbari constitutionale alarmante, ce i-au acordat puteri sporite.

In al doilea rand, Egiptul este clar divizat intre cele doua ideologii mentionate mai sus. Multi egipteni nu sunt infuriati doar de abuzurile lui Morsi, pur si simplu le displace intreaga miscare islamista pe care o reprezinta.

5. De ce este in aceasta situatie Egiptul?

Este vorba despre un conflict ideologic vechi de 60 de ani. Imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, Egiptul era condus de un rege considerat pion al britanicilor. Egiptenilor nu le-a placut nici ca au pierdut razboiul arabo-israelian din 1948 si voiau sa puna punct unei perioade de umilire nationala. Multi s-au indreptat spre Fratia Musulmana, care sustine ca devotiunea si unitatea islamica sunt raspunsul final. Ideologia lor se numeste islamism.

Un grup de ofiteri din armata egipteana a avut o idee diferita. In 1952, au organizat o lovitura impotriva regelui si l-au inlocuit cu colonelul Gamal Abdel Nasser, care a venit la putere promovand o ideologie numita nationalismul arab. Aceasta militeaza pentru progres, unitate araba si rezistenta in fata imperialismului occidental.

Cele doua ideologii s-au raspandit in Orientul Mijlociu: nationalistii arabi au preluat puterea in cateva tari (Siria zilelor noastre, ca si Libia lui Moammar Gaddafi spre exemplu) ; islamismul s-a raspandit in alte tari si a dat natere unor ramuri violente. Cele doua idelogii se razboiesc de atunci.

Multi egipteni liberali se bucura de lovitura militara pentru ca, desi a deranjat democratia pe care s-au luptat sa o impuna, ei fac parte din nationalismul arab, prefera armata si urasc Fratia Musulmana.

6. Se poate o pauza muzicala?

Sigur. Cultura egipteana pop domina lumea araba. Cea mai faimoasa cantareata este Omm Kalthoum, un fel de Frank Sinatra feminin al egiptenilor.

7. Multi sunt suparati ca SUA nu fac mai mult pentru democratia egipteana. Ce se intampla?

SUA sunt apropiate politic si militar de Egipt din 1979, cand presedintele Jimmy Carter a mediat un tratat de pace istoric intre Israel si Egipt care a implicat, printre altele, plati enorme din partea SUA catre cele doua tari, daca promit sa nu se mai razboiasca. Asta inseamna ca SUA se uita in alta parte cand vine vorba de autoritarismul armatei si abuzurile la drepturile omului. Situatia a ramas neschimbata de atunci.

Administratia Obama a fost criticata pentru ca nu a numit lovitura militara de la 3 iulie o "lovitura", insa daca facea asta, conform legii, ar fi trebuit sa taie fondurile pentru armata egipteana.

8. Ce deprimant. Nimeni nu vrea ca Egiptul sa fie o democratie pasnica?

Nu prea. Majoritatea egiptenilor sunt prea ocupati de diviziunile ideologice pentru a-si imagina un guvern care sa le uneasca. Ambele ideologii sunt atat de mari si populare ca niciuna nu poate guverna fara a incerca cel putin sa o includa si pe cealalta, insa niciuna nu este dispusa sa o faca.

9. Ce se intampla in continuare?

Nimeni nu are nicio idee despre ceea ce se va intampla, insa viitorul nu suna bine. Sunt trei chestiuni care intrunesc opinia expertilor:

* Guvernul condus de armata va continua sa reprime Fratia Musulmana si sa starneasca animozitatea publica fata de grup.

* SUA vor cere o tranzitie democratica pasnica si care sa includa toate partidele, dar se va abtine de la a pedepsi armata egipteana de teama ca-si va pierde avantajul in Egipt.

* Problemele reale, diviziunile ideologice si economia, vor continua sa se inrautateasca.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...