Un FBI pentru UE? Europa federala sau deloc

Ca atentatele de la Bruxelles reprezinta un esec al serviciilor de securitate belgiene cred ca este indubitabil.

Pentru ca rolul oricarui serviciu de contrainformatii din lume este in primul rand sa previna. Daca ajungem sa numaram cadavre si raniti, este clar ca aceasta principala misiune a fost ratata, deci e un esec chiar daca ulterior faptuitorii sunt prinsi.

Este un adevar ca in lumea serviciilor nu sunt cunoscute decat esecurile, pentru ca doar ele sunt publice. Succesele, adica atentatele evitate, sunt de cele mai multe ori cel mult banuite. Din timp in timp si temutul Shin Bet din Israel, unul dintre cele mai performante si puternice servicii din lume, numara morti pe asfalt.

Dar in exact logica preventiei, in fata esecului esential, nu mi se pare ca trebuie sa incepi executiile, ci sa incepi sa iei masurile pentru ca el sa nu fie repetat.

Atacul de la Bruxelles cred ca era oarecum previzibil dupa arestarea atentatorului de la Paris, Salah Abdeslam. Pe strazile Bruxelles-ului, inima Europei, erau deja soldati inarmati, orasul parea sub un soi de asediu. Si atunci, cum a fost posibil sa se intample ce s-a intamplat?

Pentru ca razboiul este inegal, cu un adversar extrem de bine camuflat. Este clar ca belgienii nu au reusit sa penetreze reteaua care a lovit Parisul si, de aceea, desi stiau ca vine ceva, nu au putut sa preintampine. In tipul acesta de razboi nu conteaza atat armele, oricat de sofisticate, cat informatiile.

Nu este un secret ca serviciile secrete belgiene nu sunt suficent de bine finantate, desi ele asigura securitatea orasului in care se afla sediul central al NATO si al institutiilor UE. Si despre aceasta subfinanatare-subdimensionare s-a vorbit dupa atacurile de la Paris. Premierul belgian recunoastea atunci ca numarul agentilor este mic, intre 600 si 700 de persoane. Au mai fost alocate 400 de milioane de euro domeniului securitatii, dar nimic nu se poate face de azi pe maine.

Apoi, Belgia, la fel ca restul Europei, nu are un "Patriot Act" - legea care a dat investigatorilor americani puteri sporite in lupta antiterorism, iar limitarile legate de drepturile omului fac ca de multe ori persoane suspecte sa nu poata fi arestate sau tinute in detentie pana cand nu comit ireparabilul.

Va amintesc ca, in cartierele musulmane din Paris si Bruxelles, politistii nici nu indraznesc sa intre. De altfel, Politia belgiana a esuat intr-o tentativa de a-l aresta pe Salah Abdeslam din cauza unei prevederi legislative care nu permite perchezitii pe timpul noptii. Serviciile secrete belgiene l-au localizat pe Salah intr-un apartament din Bruxelles, la doua zile dupa atacurile de la Paris, insa nu au putut sa il aresteze pentru ca legislatia nu permite raiduri intre orele 9 seara si 5 dimineata.

Dar este un adevar si ca seviciile secrete europene nu colaboreaza pe deplin. Si aici este timpul unor decizii majore. Dupa Paris, la Bruxelles se discuta intens despre o Agentie europeana de Intelligence. O decizie greu de luat, plina de obstacole obiective si subiective si de aceea lasata pana acum in suspensie.

In primul rand, ce sa se creeze de fapt? O agentie de informatii cu atributii operative, un fel de FBI al UE, sau un centru de analiza?

Cu certitudine un FBI european ar fi raspunsul cel mai eficient, dar pentru asa ceva ar fi nevoie de o modificare a Tratatului de la Lisabona potrivit caruia securitatea nationala ramane responsabilitatea exclusiva a fiecarui stat membru.

Orice schimbare in acest domeniu ar presupune, asadar, o cedare importanta de suveranitate, greu de anticipat. Cu alte cuvinte, vom putea avea un FBI european doar cand vom avea o Europa federala, asa cum sunt Statele Unite.

Deci in acest moment un centru de analiza pare o solutie mai fezabila. Analiza presupune insa informatie. Se vorbeste despre constituirea unei baze de informatii comune. Un proiect dificil din mai multe motive.

Pe de-o parte, vorbim despre orgolii. Sa nu ne ascudem dupa degete, servicii secrete din aceeasi tara sunt intr-o stare de, sa-i spunem elegant, permanenta rivalitate, ce sa mai vorbim de servicii din tari diferite, unele aflate cu nu mai mult de un sfert de secol in urma de parti diferite ale baricadei.

Dar poate exista si un argument obiectiv. Cat timp nu exista un FBI european si fiecare serviciu ramane cu tarlaua lui de securitate, fiecare se va feri de scurgerile de informatii pe care nu le poate controla. Iar o asemenea baza cu atat de multe terminale ar fi expusa unor riscuri pe masura.

Ceea ce se poate face insa cred ca este constituirea unor baze de date pe proiecte pilot. Spre exemplu, toate statele sa poata urmari intr-o baza de date comuna calatoriile cu avionul ale unei anumite persoane, astfel incat sa ii poate reconstitui traseul.

Daca tragem linie, probabil ca toti europenii ne aflam in fata a doua categorii de decizii.

Pe de-o parte, cele imediate, referitoare la ceea ce numesc generic "Patriot Act", adica la finantarea institutiilor implicate in securitatea fiecarui stat, la adancirea colaborarii dintre serviciile secrete in limitele actualului Tratat de la Lisabona. Si avand in vedere tipul de amenintare cu care ne confruntam cu totii, cred ca deciziile trebuie sa fie luate extrem de rapid, la nivel comunitar, dar si al fiecarui stat.

Repet, nu vorbim de un razboi conventional, ci de unul cu dezaxati care nu au nevoie de armate, nu au nevoie de cine stie ce armament, ci de un garaj, niste materiale adesea banale si un loc aglomerat.

Dar dincolo de moment, decizia cea mare este ce fel de Europa vrem, de fapt? Pentru ca UE sa ramana viabila pe termen lung, cred ca federalizarea este singura solutie, cu toate cedarile de suveranitate pe care le implica.

Cat timp in domenii cheie ca securitatea, politica de migratie sau politica fiscala fiecare stat membru e de capul lui, nu poti avea coerenta si fisurile nu vor face decat sa le largeasca pana cand edificiul se va prabusi.

In formula actuala, ma tem ca UE isi traieste un lent, dar inevitabil declin nici macar sub presiune externa, ci sub presiunea propriilor esecuri interne.

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...