Iranul isi bate singur cuie in pantofi - cine vrea petrol?

Marti, 21 Februarie 2012, ora 07:37
6434 citiri
Iranul isi bate singur cuie in pantofi - cine vrea petrol?
Foto: Project Syndicate

Un ciudat razboi al declaratilor sta sa izbucneasca intre Iran si restul lumii.

Dupa ce UE decisese un embargo asupra livrarilor iraniene de petrol, autoritatile de la Teheran s-au apucat sa anunte la sfarsitul saptamanii trecute sistarea exporturilor catre Franta si Marea Britanie, care, cum spuneam, hotarasera deja abtinerea de la aceste importuri.

Este un fel de "o sa vedeti voi, ce-o sa patim noi", la care presa occidentala a reactionat imediat, aruncand in derizoriu declaratiile iraniene.

Jocurile de imagine ale Teheranului

Ca urmare, luni dimineata Iranul a mai tras o rafala in directia Europei. Presedintele Companiei Nationale de Petrol, Ahmad Ghalebani, a anuntat lumea ca va opri livrarile catre Germania, Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Olanda.

Se pare ca Germania si Olanda sunt pregatite deja sa importe de la alti furnizori, dar in ce le priveste pe celelalte patru state, presedintele Mahmoud Ahmadinejad a prins corect punctul slab al Europei.

Desi Spania, Italia, Grecia, Portugalia fac si ele parte din UE, nu este inca limpede cam cum vor proceda cu embargoul. Nu-i usor. Conform evidentelor Agentiei Nationale pentru Energie, 30% din importurile de petrol ale Greciei si 13% din cele ale Italiei vin din Iran.

Intre timp, pretul petrolului urca. Vineri la pranz, barilul se vindea cu 120,81 de dolari la Londra si 105,35 la New York. Luni dimineata era 121,15 la Londra si 105,44 la New York, nivele care nu s-au mai atins din mai 2011, cand urcasera tot urmare a unor tensiuni dintre Iran si restul lumii.

Le Figaro apreciaza ca, in conditiile crizelor din Orient si ale conflictelor cu Iranul, pretul ar putea ajunge repede la 150 de dolari.

Iranul isi face singur gaura in buget

Problema este delicata pentru Europa, dar pentru Iran s-ar putea sa fie fara iesire. Iranul exporta in Europa 30% din vanzarile sale de petrol. Disparitia lor inseamna o gaura mare in bugetul iranian, ceea ce recunostea luni chiar Ahmad Ghalebani.

O gaura in buget este exact ceea ce nu-i trebuie Iranului intr-un moment cand pe fata se da negustor de petrol, iar pe ascuns isi cheltuieste bugetul pe arma nucleara, ca sa fie gata mai repede si sa poata discuta cu mai marii lumii de la egal la egal, daca nu cumva chiar cu picioru-n prag.

Este greu de spus in ce masura iese mai pedepsita din aceasta afacere Europa, care va cumpara sigur de la altii mai scump, sau iese pedepsit Iranul, care nu se stie de unde va gasi alti clienti, ca sa le vanda mai ieftin.

Pentru Europa n-ar fi greu sa-si gaseasca o sursa de petrol. Cel mai mare furnizor din lume este foarte aproape, Rusia, urmata mai departe de Arabia Saudita. Oricare din ele poate completa usor necesarul european.

S-au cam demodat razboaiele

Pentru Iran, ar fi o problema sa gaseasca beneficiari. China este aproape, importa peste 50% din cat consuma, dar ramane fidela furnizorilor sai traditionali si nu este genul de tara care sa se aventureze intr-un conflict dubios, la care nu stii cine va rade la urma.

Statele Unite, importatoare de prim rang, se pun pe pozitia "number one", cand e vorba sa aplice sanctiuni Iranului. Ramas fara Europa si fara SUA, este mai probabil ca Ahmad Ghalebani va gasi amatori mici, carora le crapa buza dupa chilipiruri si stau prost cu lichiditatile. Deloc ispititor!

Anuntul Teheranului ca va sista livrarile catre cei care au si hotarat sa nu mai cumpere demonstreaza ca se simte strans cu usa, si-a batut singur cuie in pantofi si n-a ramas decat gura de el.

Practic, Iranul n-are decat doua variante. Ori va accepta situatia asa cum este, dar nu va avea bani sa continue programul nuclear, ori isi va lua inima in dinti, va inchide Stramtoarea Ormuz si va pune capat razboiului rece, facandu-i loc celuilalt razboi, fierbinte.

Nu-mi pot imagina cum ar arata inca un razboi. Nu-l vad nici in stilul celui din Irak sau Afganistan, amandoua demodate, nici in stilul primaverilor arabe, toate perimate. Cum ar arata un nou razboi, in stilul Ormuz, nu sunt in stare sa-mi imaginez. Dar nici nu tin cu tot dinadinsul.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#petrol Iran pret, #Iran petrol livrari, #petrol livrare UE , #Iran