Statul Israel poate fi evreiesc si democratic, in acelasi timp?

Un profesor de la Universitatea din Tel Aviv aduce in discutie o problema controversata: pot fi compatibile notiunile evreiesc si democratic, legate de statul Israel? Aceste doua forme ale gandirii umane reprezinta o provocare pentru statul israelian, in prezent.

Israelul a fost intemeiat ca un stat evreiesc. Declaratia de infiintare a statului israelian a urmat planulului adoptat de Adunarea Generala a ONU, care solicita instituirea unor state arabe si evreiesti in Palestina, scrie profesorul Asher Maoz, de la Universitatea din Tel Aviv, intr-un articol din publicatia The Jewish Chronicle.

Israelul nu a reusit sa adopte o constitutie cuprinzatoare. In schimb, o serie de legi de baza au fost adoptate de catre Knesset (parlamentul israelian - n.r.). In 1992, Knessetul a aprobat doua legi, care se ocupa de drepturile omului.

Acestea sunt: legea demnitatii umane si a libertatii si legea libertatii posesiunii. Ambele includ o clauza care prevede ca "in sensul prezentei legi de baza, este protejata demnitatea umana si libertatea, in scopul de a stabili o lege fundamentala a statului Israel, ca stat evreiesc si democratic".

Aceasta definitie destul de vaga a starnit multe controverse politice, dar si juridice. Unele opinii exprimate au afirmat ca un stat evreiesc ar putea fi orice, dar nu un stat democratic.

Aceasta controversa nu a scapat lumii rabinilor. Rabinul Robert Gordis a remarcat urmatoarele: "curentul principal al gandirii si traditiei biblice evreiesti este fundamental democratic si... a contribuit la formarea idealurilor democratice ale civilizatiei occidentale".

Desi cuvantul "democratie" este de origine greaca si a fost necunoscut in ebraica veche, el a continuat sa afirme ca: "Grecii ar fi putut avea un cuvant pentru asta, dar evreii i-au dat substanta".

O mare parte din controversa asupra problemei daca "evreiesc" ar putea fi "democratic", provine de la abordarile opuse a ceea ce inseamna "evreiesc", la fel ca "democratic", in legile de baza.

Cei care socotesc statul evreiesc ca non-democratic au in minte un stat bazat pe legile Torei. Un astfel de stat nu poate fi democratic. Intr-un stat religios evreu, nu exista niciun loc in care sa se tolereze modul de viata secular.

Mai mult decat atat, intr-un stat democratic, suveranitatea este incredintata poporului; intr-un stat guvernat de legile evreiesti (inclusiv legile biblice), suveran este numai Dumnezeu. Legea de baza intr-un asemenea stat este ca poruncile lui Dumnezeu sa fie respectate.

Cei care privesc statul evreiesc ca unul democratic, se gandesc la un stat, care deriva din valorile sale, precum invataturile evreiesti. Ca atare, statul evreiesc nu prezinta nicio contradictie inerenta fata de democratie.

Caracterul democratic al iudaismului poate fi demonstrat prin faptul ca, in religia iudaica, nu exista niciun loc pentru Papa. Fiecare individ este direct condus de Dumnezeu si este personal responsabil pentru faptele sale, neexistand niciun mediator intre ei.

Pe fondul ostilitatii actuale si a controverselor care il inconjoara, misiunea cu care se confrunta Israelul pentru a adapta drepturile omului, atat din punct de vedere evreiesc, cat si democratic, ramane una fundamentala si provocatoare.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...