Shinzo Abe vine sa ne reaminteasca de Japonia uitata

In a doua jumatate a anilor '90 o conjunctura interesanta in care se afla Romania a adus speranta unei relatii consistente intre Tokyo si Bucuresti, dar totul s-a sfarsit, in 2006, chiar inainte de aderarea la Uniunea Europeana.

Inceputul anilor '80 situa Romania la un nivel ridicat al datoriilor (peste 9 miliarde de dolari) si fara surse valutare, ca urmare a efectelor crizei globale, cauzata de pretul titeiului; marile banci de pe Wall Street, (cei mai importanti dintre finantatori) au sperat ca Ceausescu sa nu declare "default" (adica incapacitate de plata), ci sa ajunga la o intelegere privind restructurarea datoriilor si prelungirea scadentelor de plata.

Pentru Ceausescu nu a existat o astfel de optiune si a preferat sa declare "default", pentru a nu se afla "la mana bancherilor". Astfel, Romania a intrat intr-un regim de plata accelerata a datoriilor, pana in 1989.

Bancherii de pe Wall Street nu au uitat nebunia Romaniei lui Ceausescu si, formal, Romania a avut dificultati uriase sa isi reia finantarea dupa 1989, desi la sfarsitul anului 1989, cand a cazut regimul comunist, la BNR in rezerva era un plus de doua miliarde de dolari (Romania era atractiva la finantare, adica).

Numai ca nimeni nu voia sa riste un nou imprumut acordat unei astfel de tari. Singura posibilitate de finantare pentru Romania era extrem de dureroasa si presupunea incheierea unui acord stand-by cu FMI, care sa "certifice" pentru investitorii privati faptul ca Bucurestiul isi schimbase comportamentul rebel.

O mana intinsa de japonezi lui Isarescu

Si, astfel, tara noastra a intrat intr-un cerc vicios: pentru a avea acces la finantari internationale trebuia sa derulam acordul stand-by cu FMI, iar pentru a derula acordul respectiv, o conditie de baza era obtinerea unei finantari private complementare.

Pentru a iesi din acest cerc vicios, Romania a sondat terenul prin mai multe canale, incercand sa obtina cel mai bun rating posibil; si cei care ni l-au acordat au fost, surpriza!, tocmai indepartatii japonezi: Romania a efectuat, la 8 mai 1996, pe piata japoneza de capital cea mai mare emisiune de obligatiuni din istoria tarii de pana atunci, in valoare de 52 miliarde yeni (495 milioane dolari), cu scadenta de 3 ani.

Managerul principal al operatiunii a fost Nomura Securities, cea mai mare firma de brokeraj din lume, iar banca comisionara este banca japoneza Long Term Credit Bank. Imprumutul a fost semnat, din partea romana, de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Au fost emise doua tipuri de obligatiuni, cu valoarea nominala de 100.000 yeni, respectiv 1 milion de yeni.

Rata cuponului (dobanzii) a fost fixa, de 5,2% pe an, cu plata cuponului la sase luni. Subscriitorii emisiunii de obligatiuni au fost: Dai-Ichi Kangyo, Long Term Credit Bank, Sakura, Sumitomo, Morgan Stanley, Ichiyoshi, Kankaku, New Japan, Sanyo, Waco. Alaturi de Nomura Securities, managerii operatiunii au fost Daiwa Securities, Nikko, Yamaichi, Kokusai si Merrill Lynch.

Emisiunea de atunci de obligatiuni (bonduri Samurai), denominata in yeni si emisa la Tokyo, a reprezentat colacul de salvare al economiei romanesti si deschiderea unei evolutii care s-a incheiat cu intrarea in NATO si UE; meritul acestei salvari revine atat prea-usor uitatului ambasador al Romaniei la Tokyo de atunci, Eugen Dijmarescu, cat si realismului si lipsei de prejudecati a bancherilor japonezi.

Investitori japonezi in Teleorman

In acele vremuri, investitorii occidentali ocoleau Romania, speriati atat de perioada Ceausescu cat, mai ales, de regimul ambiguu condus de Ion Iliescu, iar singurii care credeau in steaua noastra au fost coreenii (cea mai mare investitie era uzina Daewoo de la Craiova) si japonezii.

Printre primele companii care au achizitionat o fabrica din Romania dupa lansarea procesului de privatizare in 1997-1998 a fost reputata companie japoneza Koyo Seiko din Osaka, care a cumparat (pentru 37 milioane de dolari) pachetul de control de la Rulmenti Alexandria, incepand transformarea acestei fabrici intr-o unitate de elita a Europei.

Omul care a insistat pentru aceasta cumparare (salvand, astfel, cea mai importanta fabrica din Alexandria) era Hajime Hori, acelasi care, in 1974, instala primele linii japoneze la noua fabrica din Teleorman.

Acelasi Hajime Hori a condus fabrica si in primii ani dupa privatizare, fiind cel care a transformat-o intr-un mare producator european.

Hajime Hori a fost, probabil, cel mai puternic transmitator al valorilor romanesti in Japonia, participand activ la toate momentele importante ale relatiilor bilaterale. Acest om si-a botezat primul copil cu numele Alexandru. Ei bine, acest om a murit stupid, la 200 de metri de cladirea Guvernului Romaniei, ucis (pe 29 ianuarie 2006), la intrarea in blocul unde locuia, de muscatura unui caine maidanez.

Primarul de atunci al Capitalei, teleormaneanul rosu in obraji Adriean Videanu, a ranjit cinic, cocotat pe trei randuri de borduri, atunci cand familia japonezului a fost silita sa plateasca pana si repatrierea corpului lui Hajime Hori.

Dupa doar 10 ani se sfarsea si povestea noastra cu Japonia

Intre timp, Romania ajunsese frecventabila pentru europeni si pentru americani, astfel incat nimeni n-a mai vrut sa auda de Japonia.

S-a trecut, cu indolenta, si peste faptul ca cele mai bune imprumuturi se puteau obtine de la banci japoneze, s-a trecut si peste faptul ca intreaga conceptie a dezvoltarii moderne a Bucurestiului fusese elaborata (tot in anii 1996-2000) cu finantarea JAICA (agentia japoneza pentru asistenta financiara), s-a trecut si peste planurile strategice realizate pentru dezvoltarea portului Constanta de catre japonezii de la Marubeni, s-a trecut si peste excelenta firmelor japoneze energetice.

Singurele prezente industriale nipone in Romania (majoritatea, companii din industria auto) se datoreaza prezentei in fruntea comertului exterior romanesc a aceluiasi Eugen Dijmarescu.

Practic, daca Hajime Hori si Eugen Dijmarescu nu se nasteau, astazi Japonia ar fi fost pentru noi la fel de straina ca Laosul sau Cambodgia.

Am devenit, in schimb, foarte iubitori de chinezi si am preferat sa umplem tara de chinezarii in infrastructura telecom, de exemplu, ignorand NEC, desi acestia au o prezenta remarcabila la Budapesta.

Toti premierii de dupa 2000 s-au inghesuit sa se pozeze in Piata Tien-an-men, dar au uitat de uluitoarea capacitate industriala si investitionala nipona.

Sa nu uitam: Japonia este al treilea cel mai mare investitor din lume, cu peste 1.400 de miliarde de dolari in perioada 1990-2016, dupa SUA si Marea Britanie (World Investment Report, 2017, UNCTAD); de asemenea, Japonia este cel mai mare imprumutator mondial, cu un stoc de peste 3.800 miliarde de dolari.

Yenul este a patra valuta a globului, cu aproape 3% din tranzactiile de pe mapamond. Japonia este a doua economie a lumii in termeni nominali (cu aproape 5.000 de miliarde de dolari pentru PIB) si a treia in cifre comparabile, fiind cea mai complexa economie de pe glob, cu un indice al complexitatii de 2,36!

Altii stiu sa profite de relatia cu Tokyo

Si altii au citit aceste statistici si s-au gandit sa le utilizeze in folos propriu, astfel incat cehii au atras aproape 4 miliarde de dolari investitii japoneze in 254 fabrici (toate din industria auto si electronica), ungurii au atras 4,4 miliarde (151 fabrici in care lucreaza 31.000 oameni), iar polonezii au atras si ei aproape 4 miliarde in 292 fabrici.

La noi, investitiile nipone nu ating 500 milioane de dolari, Japonia fiind abia al 24-lea investitor strain...

Cum stam cu schimburile comerciale? La 11 luni (2017), volumul exporturilor catre Japonia din Polonia era de 1,06 miliarde de dolari, din Ungaria de 1,04 miliarde de dolari, iar din Romania era pe la jumatate, 527 miliarde.

Importurile din Japonia erau de 1,85 miliarde de dolari in Polonia, de 1,35 miliarde de dolari in Ungaria si de 350 milioane in Romania.

Daca Bucurestiul a decis sa nu mai repete emisiunea de bonduri Samurai (denominate in yeni) din 1996, desi a fost un mare succes, alte tari din regiune au fost mult mai intelepte: Ungaria a efectuat in octombrie 2017 a patra emisiune de bonduri Samurai (215 milioane de dolari), avand drept aranjori pe Mizuho Securities si pe Nikko Citigroup Ltd.; Polonia, la randul sau, efectueaza chiar acum tot a patra emisiune de bonduri Samurai, in valoare de peste 400 milioane de dolari, intr-o miscare aranjata de Daiwa Securities SMBC Co. si Mitsubishi UFJ Securities Co.

Expunerea meschina a economiei romanesti la impactul celei de-a doua economii globale se reflecta si la nivelul relatiei politice: cele mai importante prezente nipone la Bucuresti dateaza din 2007 (ministrul de Externe Taro Aso) si 2009 (familia princiara Akishino).

La Varsovia, primul premier prezent a fost Junichiro Koizumi inca din 2003 (acesta s-a aflat si la Praga atunci), iar Shinzo Abe (actualul premier) a vizitat Polonia inca din 2013. Prim-ministrul Taro Aso a vizitat si el Praga in anul 2009. De altfel, cel de-al 125-lea urmas al imparatului Jimmu Tenno, imparatul Akihito, a vizitat si Varsovia, si Budapesta, si Praga in anul 2002, marcand o apropiere istorica fata de cele trei state membre ale grupului Visegrad.

Intre timp, in 2007 (premierul Tariceanu) si in 2010 presedintele Basescu s-au dus la Tokyo, pentru a promite cate in luna si-n stele, incepand cu linia de metrou care sa lege aeroportul Otopeni de oras. Pacat ca, imediat dupa asta (in 2012, de Sfanta Maria Mare), o studenta japoneza a fost ucisa cu salbaticie de un taximetrist din mafia patronata de conducerea aceluiasi aeroport Otopeni.

Simbolica renuntare la proiectul care sa civilizeze calatoriile de la si spre aeroport...

Charismaticul premier nipon Shinzo Abe (al doilea din istoria post-belica, dupa legendarul Shigeru Yoshida, care revine la aceasta functie dupa o intrerupere de un ciclu electoral), fost cel mai tanar premier la doar 52 de ani in 2006, cel care a scos Japonia din groapa decadelor de stagnare prin setul de politici al "celor trei sageti" (sau Abe-nomics pentru occidentali), este un om puternic.

Shinzo Abe este un conservator japonez pur-sange, fiul lui Shintaro Abe (ministru de Externe in Cabinetul Nakasone) si nepotul lui Nobusuke Kishi (prim-ministru intre 1957 si 1960, fost ministru in guvernul militarist Tojo si intemeietorul Partidului Democrat, care a fuzionat ulterior cu Partidul Liberal, rezultand puternicul partid Liberal Democrat). Acest conservator puternic, fiu si nepot de conducatori japonezi, a castigat alegerile din 2012 cu sloganul "Nippon o Torimodosu" ("Sa ne luam Japonia inapoi"), devenind un precursor nipon al lui Donald Trump.

El sprijina independenta Taiwan-ului si este arhitectul unei relatii solide cu India care sa neutralizeze agresivitatea crescanda a Beijingului. Abe, urmand traditia lui Koizumi, obisnuieste sa scandalizeze Asia prin vizitele religioase la templul shinto-ist Yasukini, dedicat "eroilor" care au servit armata imperiala in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Shinzo Abe este adeptul "reinterpretarii" Constitutiei in sensul permiterii activitatii militare japoneze in strainatate si a fost primul lider strain care a vizitat Mar-a- Lago si a deschis o relatie personala cu noul presedinte american Trump.

Ei bine, acest lider puternic vine la Bucuresti intr-o incercare de a creste expunerea catre Europa a puterii asiatice. Poate, de aceasta data, si liderii romani sa fie mai intelepti si sa inteleaga faptul ca o tara de dimensiunile Romaniei are, la randul ei, nevoie de o expunere mai mare in afara Europei.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...