Zapada istorica in Japonia: Lectie de viata - mana pe lopata

Sambata, 15 Februarie 2014, ora 13:52
7725 citiri
Zapada istorica in Japonia: Lectie de viata - mana pe lopata

Japonia a fost lovita recent de cea mai puternica furtuna de zapada din ultimele decenii. S-au inregistrat morti si raniti, zeci de mii de case au ramas temporar fara curent si sute de curse aeriene au fost anulate. Cum se descurca autoritatile nipone in astfel de situatii limita?

Este o intrebare pe care i-am adresat-o lui Marius Mistretu, un roman care locuieste de ani de zile la Hiroshima, dar a mentinut o stransa legatura cu tara, fiind unul dintre cei mai activi romani din diaspora pe blog si pe Facebook.

"Autoritatile centrale nu se baga in astfel de situatii. Nici nu ar fi de dorit, deoarece decretele guvernului central ar fi inevitabil brutale si paguboase. Zapada este fenomen firesc. Fiecare localitate isi face ordine. Cuvintele cheie sunt: autonomie si subsidiaritate", ne-a spus Marius, dand exemplu bugetele de iarna care se aloca in doua orase: Sapporo, cu latitudinea, aria si populatia Bucurestiului, si Tokio, unde zapada este "un fenomen exceptional".

"Daca la Sapporo bugetul de iarna este echivalentul a 150 milioane USD (cca 70 USD pe cap de locuitor) la Tokio, oras de cinci ori mai mare, abia daca depaseste 10 milioane", a precizat acesta.

Diferentele sunt insa explicabile, cata vreme in Sapporo cad, cumulat, 6 metri de zapada pe iarna, ne spune el.

Se inchid autostrazile?

Ca si la noi, si in Japonia soselele suspendate si podurile sunt cele mai vulnerabile la viscol, ceea ce face interventia mai grea si cu optiuni mai putine. Intrebat cum sunt protejate autostrazile acolo in timpul caderilor masive de zapada si daca exista parapeti, ca la noi, acesta a raspuns ca sunt mai multe solutii tehnice:

"1) sicane de retentie, inalte, solide (nu gardulete de tinichea ca pe la noi), dar numai acolo unde curentii favorizeaza troienirea (pe alocuri, ecranele antifonice tin loc de parazapezi.) 2) incalzirea electrica sau cu apa calda a asfaltului si 3) raspandirea de material antiderapant".

In aceste conditii, cat de mult sunt afectate transporturile in conditii de iarna grea?

"Trenurile mai intarzie cate 10-15 minute, insa de regula cursele se anuleaza pana la deschiderea liniei - chestiune poate de ore, nu de zile. Autostrazile nu se inchid nici la taifun. Doar daca se rupe un pod sau se surpa un tunel. Uneori nici atunci, deoarece exista puncte de macaz pentru reconfigurarea traficului, chiar daca la viteze mai mici.

De altfel, daca cineva ar indrazni sa le inchida, si-ar pune in cap soferii prinsi intre ciocan si nicovala, de grafice stramte si penalitati la intarzierea livrarii. De aceea, orice intrerupere si redeschidere a traficului terestru devine breaking news la radio si burtiera TV", ne-a explicat el.

Rusinea si nevoia

Spre deosebire de Romania, in Japonia mobilizarea cetatenilor este exemplara.

"La 34 de grade latitudine (cat are Tokio) zapada si viscolul din 8 februarie au prins orase intregi din regiunea Kanto si Chiba fara niciun utilaj de dezapezire. S-a dezapezit manual. Locuitorii ies cu mic cu mare la zapada. O zapada atat de mare nu mai cazuse din 1969, ceea ce a incitat la nitica miscare in aer liber, mai ales ca pica in weekend. Desigur, traseele elevilor catre scoala au prioritate.

Cuplul de forte din societatea japoneza este 'rusinea si nevoia'. Este rusine (si mai ales periculos) sa lasi zapada sa ingroape trotuarul, in special cand vrei clienti in pravalie, amenda ar fi doar o pedeapsa redundanta", a explicat Marius Mistretu.

Pe de alta parte, el spune ca nu a auzit vreodata ca militarii japonezi sa fie chemati sa dea zapada. "Despre voluntari civili (foto), insa, adesea. Mai ales in satele izolate din munti, unde si populatia este imbatranita si rara", a adaugat el.

Ce se intampla insa cu parcarile din orasele mari, stiut fiind ca, de exemplu, in Bucuresti ninsorile puternice adauga noi probleme celor deja existente din acest punct de vedere?

"Ati atins un punct important. Nimeni nu parcheaza pe banda I fara sa fie amendat, ceea ce simplifica lucrurile. Nu exista dreptul fundamental la parcare 'pe de-a moaca'. In schimb, oricine isi poate construi o parcare comerciala. Liberalizarea constructiei de parcari ar rezolva peste jumatate din problemele de trafic din orasele Romaniei. Este o chestiune elementara de urbanism", considera Marius.

Cum se impart cheltuielile si cat de transparent?

L-am intrebat pe Marius Mistretu daca el poate afla cum se imparte bugetul de iarna al orasului Sapporo.

"Pregatirea autoritatilor pentru iarna consuma 23,4% din buget si consta in intretinerea si operarea incalzitoarelor de pavaj (10%), pregatirea si intretinerea utilajelor (7%), iar restul de 6,4%, cheltuieli de: dispecerat, cu sistemul informatic, de raportare si alerta, cu intretinerea cladirilor (garaje, sedii etc.) plus o rezerva pentru neprevazute (sub 1%) ", ne-a raspuns el, precizand ca oricine poate verifica aceste cheltuieli.

"Mi-am luat cifrele de pe net. Cand transparenta este totala, orice ochi contabil poate descoperi cifrele suspecte. Asta face ca foarte putine licitatii masluite sa scape nepedepsite. Pentru Romania, am fost nevoit sa trimit un denunt penal la DIICOT pentru a afla daca starea de urgenta decretata in ianuarie fu legitima", ne-a dezvaluit Marius.

Din calculele facute de el, ar reiesi ca Bucurestiul s-ar putea descurca cu circa 50 milioane USD (sub 20 euro/loc.), "in conditiile in care bulevardele, de pilda, ar fi dezghetate de RADET, cu caldura reziduala a returului".

Pe de alta parte, insa, in Japonia, "firmele de constructii si demolari ofera pentru particulari, la orice ora, servicii de curatire si evacuare a zapezii, costurile fiind de circa 2.500 yen/ora si om (cca. 24 USD) ", a mai adaugat Marius.

Impact electoral?

Cu gandul la situatia din Romania, l-am intrebat daca in tara unde locuieste el acum cetatenii i-ar sanctiona prin vot pe alesi daca ar fi nevoiti sa stea blocati ore in sir in trenuri sau pe autostrada, izolati in case, fara paine, fara curent electric.

"Nu este nimeni atat de dependent de stat, iar scenariile de interventie sunt intotdeauna mulate in detaliu pe riscurile reale. Poleiul si chiciura nu produc atatea caderi in reteaua electrica, pe cat o fac taifunurile si cutremurele majore. De altfel, dupa cataclismul seismic de acum trei ani, prima retea refacuta dupa eliberarea drumurilor fu cea electrica.

La o adica, o sobita cu petrol, un borcan de muraturi si un sac de orez se gasesc in cam toate gospodariile. Oamenii nu sunt atat de colerici. Nu dau vina pe altii pentru neputinta lor.

Chiar duminica, 9 februarie, cand Tokio era in vaga deruta cauzata de zapada, avura loc alegeri pentru postul de guvernator. A castigat candidatul partidului de guvernamant (PLD), cu un program de intarire a capacitatii de gestionare a dezastrelor si de asistenta pentru batrani, in orasul cu media de varsta cea mai ridicata. Vremea a cauzat doar scaderea participarii la scrutin: 41%, cu 10% mai jos decat la precedentele alegeri", a mai spus Marius Mistretu.

Citeste si:
Un fost prefect USR obligă coaliția PSD-PNL să îl repună în funcție. Cine este cel omul care a stat prefect doar două săptămâni
Un fost prefect USR obligă coaliția PSD-PNL să îl repună în funcție. Cine este cel omul care a stat prefect doar două săptămâni
Prefectul USR al judeţului Galaţi, Gabriel-Aurelian Panaitescu, care a obţinut în instanţă suspendarea Hotărârii de Guvern prin care a fost eliberat din funcţie după ce USR a ieşit de la...
Ciolacu, iritat de afirmațiile lui Rareș Bogdan privind ruperea într-un an a alianței cu PSD: ”Cer mâine de urgenţă o şedinţă a coaliţiei”
Ciolacu, iritat de afirmațiile lui Rareș Bogdan privind ruperea într-un an a alianței cu PSD: ”Cer mâine de urgenţă o şedinţă a coaliţiei”
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a reacţionat miercuri seara, 19 ianuarie, la acuzele europarlamentarului PNL Rareş Bogdan, anunţând că cere organizarea de urgenţă a unei şedinţe a coaliţiei....